Irlanda - stat membru al Uniunii Europene

Irlanda - stat membru al Uniunii Europene

1.Generalități

Etimologic numele de Irlanda (Ireland) derivă din numele zeiței celtice Eriu (în irlandeza modernă Eire) împreună cu substantivul germanic land. Majoritatea numelor vestic-europene derivând din aceeași sursă.

În postura de insulă Irlanda este a treia insulă a Europei și a douăzecia din lume ca suprafață. Este poziționată în nord-estul Europei continentale și este înconjurată de sute de insule și mici formațiuni insulare. La estul Irlandei, separată de marea Irlandei se află Insula Marii Britanii.

Din punct de vedere politic Republica Irlandei deține 5/6 din insulă iar Irlanda de Nord, drept parte a Regatului Unit, deține restul suprafeței rămase în nord-estul insulei.

Nume oficial:

Irlanda ( Ireland, denumire națională – Éire)

Suprafață:

70.2 mii km2

Populația (estim. 2008):

4.156.119 (rată anuală de creștere 1.1%); natalitate: 143/1000; speranță de viață 78.0; densitate 60/ km2

Capitala:

Dublin - 1.018.500 (estim. 2003)

Monedă oficială:

Euro (înlocuind lira irlandeză)

Religii:

Romano-catolici 86.8%, Biserica Iralandeză 3%, Presbiterieni 0.5%, Metodiști 0.25%, Musulmani 1%, Mozaici 0.1%, altele 8.35%

Educație:

- obligatorie până la vârsta de 16.

- ratele de înscriere: (primar) nivelul 471.519; (liceu şi profesionale) de nivel 333718; (colegiu şi universitate) nivelul 138362.

- alfabetizare - 99%.

Distribuirea forţei de muncă:

Servicii - 67%, industrie - 27%, agricultură - 6%.

Orașe importante:

Cinci oraşe își găsesc statutul de oraş din documentele istorice regale: Cork, Dublin, Limerick şi Waterford, dar toate în afară de orașul Kilkenny are un consiliu orășenesc şi limite ale orșului care-l separă de judeţ sau din jurul său de județe. În plus, Galway - ului i-a fost acordată în 1484 o cartă care, în timp ce nu utilizează cuvântul "oraş",i- a fost dat autoritatea de a alege un primar.

Nume Primar Fondare Atestare documentară Formă de guvernare locală Populația

Orașului Populația

zonei urbane

Dublin

Lord Mayor

917 1171 Consiliu local (urban) 506.211 1.045.769

Cork

Lord Mayor

915 1185 Consiliu local (urban) 119.418 190.384

Galway

Mayor

1396 1484 Consiliu local (urban) 72.414 72.729

Limerick

Mayor

922 1197 Consiliu local (urban) 52.539 90.757

Waterford

Mayor

914 1171 Consiliu local (urban) 45.775 49.213

Vezi Anexa 1

2. Guvernare

Tip: republică prlamentară

Independență: 6 Decembrie 1921

Constituție: 29 Decembrie 1937

Puteri ale statului de drept:

Executivul:

preşedintele- şef de stat, prim-ministru (Taoiseach )- şef de guvern.

Legislativul:

Parlamentul bicameral naţional (Oireachtas): Camera Reprezentantilor (Dáil) şi a Senatului (Seanad).

Juridicul:

Curtea Supremă de Justiţie.

Subdiviziuni administrative: 26 judete, 34 autorităţi locale.

Partide politice importante: Fianna Fail, Fine Gael, al Muncii, Progresiv-Democrat, Partidul Verde, Sinn Fein.

Vot : Universal peste 18 ani.

2.1 Cadrul constituțional

În republica Irlandeză este prezentă o democrație parlamentară. Constituția sa a fost promulgată în 1937 şi poate fi modificată printr-un referendum.

Șeful statului, preşedintele (uachtarán), este ales direct de către popor, pentru un mandat de şapte ani şi este eligibil pentru realegere pentru al doilea mandat. Preşedintele acţionează în mod normal, la recomandarea guvernului, dar se şi consultă un consilier al Consiliului de Stat în exercitarea anumitor funcţii.

Președintele semnează şi promulgă legile trecute de Oireachtas (Parlamentul), precum şi, atunci când i se recomandă de către prim-ministru (Taoiseach), citează şi dizolvă Parlamentul. Preşedintele poate, cu toate acestea, refuza dizolvarea Parlamentului la sfatul primului-ministru, care a încetat să mai comande o majoritate în Dáil Éireann (Camera Reprezentanţilor).

Președintele este de gardian al Constituţiei şi, în anumite circumstanţe, poate să prezinte un proiect de lege adoptat de către Parlament și oamenilor într-un referendum sau să sesizeze Curtea Supremă de Justiţie pentru a decide asupra constituţionalităţii sale.

Există două camere ale Parlamentului: Dáil (Camera Reprezentanților) şi Seanad Éireann (Senat). Puterea supremă legislativă este centrată în cei 166 de membri ai Dáil. Seanad poate întârzia proiectele de lege trecute de Dáil, sau ar putea sugera modificări în ele, dar nu poate la nesfârşit bloca trecerea lor în lege.

Puterea executivă este investită în prim-ministru, care este şeful de cabinet şi prezidează reuniunile sale. Primul-ministru, prim-ministru adjunct (tánaiste), şi ministrul de finanţe trebuie să fie membri ai Dáil. Ceilalți miniştri ai guvernului trebuie să fie membri, fie din Camera Reprezentanților, dar nu pot fi senatori mai mult de doi.