Istoria Gândirii Politice

Tema 1. Gândirea politica ca obiect de studiu istorico-teoretice.

Obiectul istoriei gândirii politice si însemnatatea lui. Legitatile istoriei gândirii politice. Categoriile si problemele principale. Notiunea si structura doctrinelor politice. General-umanul si clasialul în istoria conceptiilor politice. Criteriile de apreciere a doctrinelor politice.

Istoria gândirii politice, politologia si teoria statului si dreptului. Metoda de cercetare a învataturilor social-politice. Principiul istorismului. Periodizarea istoriei gândirii politice.

Tema 2. Gândirea politica în Orientul Antic.

Coordonatele social-politice ale Orientului Antic. Particularitatile dezvoltarii societatilor timpurii în Orientul Antic. Politica ca o parte a complexului religios - filosofic în Lumea Antica. Elementele de gândire politica în Egiptul Antic. Începuturile gândirii politice în Babilonul Antic, India si Persia. Ideile social-politice ale brahmanismului ca curent politic, religios si moral.

Afirmarea si dezvoltarea gândirii politice în China antica. Problemele social-etice si politice în învatatura lui Confucius (551-479 î.e.n.). problema statului, puterii si traditiilor. Cultul monarhului. Contradictiile în doctrina filozofica si moral-juridica a lui Confucius. Ideile social-politice ale lui Mo-tzi (479-381 î.e.n.) si ale daosismului (întemeietor Dao-tzi 369-286 î.e.n.).

Tema 3. Ideile social-politice în Grecia Antica.

Coordonatele social-politice ale epocii. Polisele antice ca societati social-politice si ca obiect al gândirii politice. Etapele principale ale dezvoltarii sistemului de polis. Trasaturile caracteristice ale vietii politice a Greciei antice. Particularitatile perceptiilor grecilor antici. Tendintele în dezvoltarea ideilor social-politice în perioada istoriei clasice a Greciei antice.

Doctrina social-politica a lui Platon (427-347 î.e.n.). bazele filozofice ale conceptiilor social-politice ale lui Platon. Originea si esenta statului. Ideile despre egalitate si dreptate. Atitudinea fata de proprietatea privata. Formele de conducere si evolutia lor. Statul ideal. Influenta ideilor social-politice ale lui Platon asupra dezvoltarii gândirii sociale si politice mondiale.

Învatatura social-politica al lui Aristotel (384-322 î.e.n.). etica si politica ca “filozofie despre om”. Problema originii si esentei statului. Natura politica a omului si caracterul firesc al statului. Notiune de cetatean. Politica, dreptatea, puterea. Scopurile si metodele politice. Formele orânduirii de stat. Critica statului ideal al lui Platon. Aristotel despre politica ca cea mai buna forma de orânduire statala. Însemnatatea învataturii social-politice a lui Aristotel pentru dezvoltarea ideilor social-politice în Europa Occidentala.

Conceptiile social-politice ale lui Epicur (341-270 î.e.n.).scopul statului. Esenta “dreptatii” lui Epicur. Valorile principale ale eticii epicuriene. Gândirea politica a reprezentantilor stoicismului. Caracteristica conceptiilor social-politice aq epocii elinismulu. Învatatura social-politica a lui Polibiu (210-128 î.e.n.). originea si esenta statului. Clasificarea formelor de stat, ideea rotatiei lor. Notiune de forma combinata de conducere ca orânduire de stat ideala.

Tema 4. Doctrinele politice în Roma Antica.

Tabloul social-politic al Romei antice. Izvoarele teoretice ale gândirii politice. Învatatura social-politica a lui Cicero (103-143 î.e.n.). lucrarile lui Cicero “Despre Stat”, “Despre legi”, “Despre îndatoriri”. Teoria genezei statului si a dreptului. Esenta statului. Învatatura despre dreptul national. Atitudinea fata de sclavagism. Formele orânduirii de stat si dezvoltarea lor. Idealul social-politic al lui Cicero. Influenta ideilor social-politice ale lui Cicero asupra dezvoltarii în continuare a gândirii social-politice.

Seneca ca continuator al lui Cicero. Stoicismul. Dezvoltarea gândirii politico-juridice în lucrarile juristilor români. Esenta dreptului si domeniile lui: dreptul natural, dreptul popoarelor, dreptul civil. Clasificarea izvoarelor dreptului. Influenta ideilor politico-juridice ale juristilor români asupra formarii culturii politico-juridice în tarile Europei Occidentale.

Tema 5. Ideile politice ale crestinismului timpuriu.

Aparitia, baza sociala, izvoarele. Doctrinele social-politice din perioada crizei civilizatiei antice. Formarea doctrinelor social-politice ale crestinismului timpuriu. Utopismul social al crestinismului timpuriu. Transformarea crestinismului în religie de stat si evolutia lui. Mesianismul. Atitudinea fata de puterea politica si stat. Ideile de drept. Egalitatea. Datoria de a munci si repartizarea dupa munca. Condamnarea bogatiei, proprietatii private si cerinta instaurarii proprietatii obstesti (ideile colective). Idealurile evangheliste ale crestinismului timpuriu. Rolul crestinismului în istorie.

Tema 6. Gândirea politica în Europa.

Particularitatile conceptiilor politice în aparitia si dezvoltarea feudalismului. Învatatura social-politica a lui Toma d’Aquino. Fundamentarea ideologiei politice a catolicismului în lucrarile “Suma teologica” si “Despre conducerea monarhilor”. Ideile despre originea si esenta statului, puterii dreptului. Formele dreptului: legea eterna, naturala, umana, divina, pozitiva si corelatia dintre ele. Clasificarea formelor de conducere. Idealul politic al lui Toma d’Aquino. Semnificatia politica a erizeilor. Doctrina politica a lui Dante Aligheri (1265-1391) în lucrarea “De Monarhia”.