Legea cu privire la serviciul diplomatic - cerințele fața de diplomați în RM

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Dezvoltarea continuă relaţiilor internaţionale, modernizarea mecanismelor de elaborare şi promovare a politicii externe au determinat în mod esenţial formarea și constituirea a serviciului diplomatic de stat .

Complexitatea vieţii social-economice şi politice contemporane, diversitatea relaţiilor şi activităţilor de toate felurile pe care le derulează statele fac ca diplomația să se impună drept unul din cele mai preţioase atribute ale vieţii internaţionale. În aceste context, serviciul diplomatic este chemat să răspundă problemelor complexe ce derivă din nevoia obiectivă a dezvoltării continue a relaţiilor internaţionale.

Republica Moldova şi-a declarat independenţa la 27 august 1991 şi împreună cu alte 14 republici unionale din fosta Uniune Sovietică a devenit membru cu drepturi depline a societăţii internaţionale . Au urmat apoi procedura internă de „divorţ”, din cadrul ex-URSS, si procedura externă de recunoaştere bilaterală, de către alte state şi de către organizaţii internaţionale, în primul rînd de către O.N.U.

Devenind subiect de drept internaţional Republica Moldova a iniţiat procesul de stabilire a relaţiilor diplomatice cu alte state şi, respectiv, de înfiinţare a misiunilor sale diplomatice permanente în străinătate. În paralel a început procesul de reorganizare a instituţiilor statale de specialitate, inclusiv a Ministerului Afacerilor Externe al ex-RSSM, funcţiile căruia erau limitate de aşa numitele „relaţii de prietenie între oraşele înfrăţite”.

Formarea serviciului diplomatic al Republicii Moldova a fost un proces de creaţie pe cît de interesant, pe atît şi de dificil graţie faptului că ţara nu dispunea la acel moment de cadrul juridic care îi permitea să exercite funcţiile sale externe, nu dispunea de cadre diplomatice cu o pregătire respectivă, nu avea experienţă în domeniul relaţiilor externe şi nu dispunea de o bază de date privind normele şi principiile de drept internaţional. În pofida problemelor şi dificultăţilor menţionate mai sus pe parcursul a doar 2-3 ani Republica Moldova a izbutit să organizeze serviciul diplomatic moldovenesc, care a fost concentrat în aparatul central central al Ministerului Afacerilor Externe şi în misiunile diplomatice din străinătate.

Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării rezidă în efectuarea unei cercetări ample şi detaliate a specificului serviciului diplomatic al Republicii Moldova.

În realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:

• cercetarea amplă a direcțiilor de activitate al serviciului diplomatic moldovenesc.

• stabilirea rolului MAE IE în menținerea și consolidarea atribuțiilor serviciului doplomatic al RM.

• evidențierea caracteristicilor serviciului diplomatic al RM.

• evaluarea eficacității îndeplinirii sarcinilor primordiale a serviciului diplomatic de stat.

Cuvintele cheie: diplomație, serviciul diplomatic, relații inernaționale, politica externă.

Legea serviciului diplomatic al RM

Declararea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova a acordat ţării calitatea de subiect al dreptului internaţional, ceea ce a impus reorganizarea şi formarea instituţiilor de stat abilitate cu sarcina de promovare a politicii externe, întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor diplomatice cu alte state şi instituţii internaţionale.

Locul central în acest proces i-a revenit serviciului diplomatic al Republicii Moldova. Potrivit statutului său, serviciul diplomatic reprezintă activitatea instituţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în ansamblul lor şi a personalului angajat în aceste instituţii, abilitate să promoveze politica externă a Republicii Moldova, inclusiv relaţiile ei economice externe şi raporturile cu statele lumii şi organismele internaţionale, atât în cadrul frontierelor sale, cât şi în afara lor. Activitatea serviciului este reglementată de un set de legi şi acte normative printre care pot fi enumerate: Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Serviciul diplomatic, Regulamentul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAE IE), Regulamentul cu privire la activitatea misiunilor diplomatice, Statutul consular, acorduri şi tratate internaţionale la care Moldova este parte.

Legea cu privire la Serviciul diplomatic stabileşte: obiectivele şi funcţiile acestuia; principiile de funcţionare şi dotarea materială a instituţiilor diplomatice; structura personalului, condiţiile de angajare şi rechemare din postul diplomatic; rangurile diplomatice; drepturile şi obligaţiile persoanelor angajate în posturi diplomatice; salarizarea şi garanţiile sociale . Adoptarea respectivei legi în 2001 a constituit un pas important în procesul de formare în Republica Moldova a unui serviciu diplomatic profesionist, cu un statut juridic special în cadrul ierarhiei instituţiilor serviciului public. Conform Monitorului Oficial al R.Moldova nr.20/80 din 02.02.2002, L E G E A cu privire la serviciul diplomatic Nr.761-XV din 27.12.2001 cuprinde VII capitole și 31 articole. (Anexa L E G E cu privire la serviciul diplomatic)

La rândul său, Regulamentul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene stipulează mandatul, sarcinile şi procesul de organizare a activităţii ministerului. Regulamentul cu privire la activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova reglementează locul acestora în sistemul instituţiilor serviciului diplomatic, sarcinile de bază, structura şi organizarea funcţionării misiunilor diplomatice. Un alt act normativ important pentru activitatea structurilor subordonate Ministerului de Externe şi Integrării Europene reprezintă Statutul consular. Statutul consular stabileşte organizarea activităţilor oficiilor consulare, exercitarea funcţiilor consulare, precum şi delimitează statutul consulilor onorifici.