Legile justiției în România(2017-2018)

Democraţia trebuie să fie construită prin societăţi deschise care împărtăşesc informaţia. Unde este informare, există şi iluminare. Unde există dezbatere, apar soluţii. Unde nu există împărtăşire a puterii, nici lege, nici transparenţă, există abuz, corupţie, subjugare şi indignare." - Atifete Jahjaga, cel de-al treilea presedinte al Kosovo si prima femeie presedinte in stat

O reforma de modificare a institutiilor de administrare a puterii juridice este esentiala, puterea juridica fiind responsabila pentru functionarea constitutiei si existenta statului de drept. Romania este o societate post-conflict, trecerea de la un regim politic comunist, in care statul exista dar este unul atotputernic si totalitar, la o asa-zisa democratie a fost momentul prin care tara noastra si-a capatat acest nume.

In vara anului 2017, Ministerul Justitiei, impreuna cu o comisie speciala, au facut public un proiect de modificare a legilor justitiei. Acest proiect contine o serie de modificari semnificative si, pe alocuri, periculoase, ce vizeaza, in mare, statutul magistratilor, organziarea judiciara si cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Primul act normativ ce cade sub incidenta acestor modificari aduse de proiectul de lege propus de Ministerul Justitiei este legea 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, fiind cea mai contestata schimbare. Prin aceasta se propune ca presedintele Romaniei sa fie exclus din alegerea procurorilor. Textul initial al legii spune ca: “procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii" iar noua forma va arata asa: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei". Concluzia este clara, procurorii nu vor mai fi independenti ci isi vor desfasura activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei, deci procurori politici.

Legat de organizarea judiciara, ultimele modificari asupra textului legislativ presupun infiintarea unei Comisii speciale, a carei scop este de a investiga infractiunile comsie de magistrati. Aceasta comisie va fi formata din douazeci de procurori, procurori care, datorita modificarilor asupra legii 303/2004, vor fi usor de controlat si influentat iar seful acestei comisii va fi numit doar de Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea de functionare si organizare a CSM sufera si ea schimbari, si anume Inspectia Judiciara va fi scoasa de sub Consiliul Superior al Magistraturii si transformarea ei in institutie autonoma (dar nu garanteaza independenta acesteia). De asemenea, seful statului nu va mai putea refuza propunerile de numire in functiile de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, nici macar o singura data.