Managementul și comunicarea în situații de criză

1.Comunicarea,informarea,informatia - prezentare generala

Comunicarea joacă un rol foarte important în devenirea umană de zi cu zi. Ea este atât „motorul de pornire” sau „relantiul unui sine-qua-non tehnic”, cât şi combustia care asigură accelerarea până la optim a unui agregat social. „Fără comunicare nu pot fi făcuţi nici măcar primii paşi spre cooperarea umană şi este imposibil să vorbim despre probleme organizatorice fără să vorbim despre comunicare sau măcar să o considerăm implicată” , subliniază autorii citaţi. Numai că, acest dizerat trebuie privit prin prisma nivelului (abilităţii) persuasive, respectiv al gradului (înzestrării) de a înţelege, procesa şi retransmite mesaje al indivizilor umani.

Pentru a ne înţelege (a comunica) trebuie să avem (să utilizăm) ceva în comun cu aceeaşi semnificaţie. Rezonanţa comunicaţională o realizează gradul de cultură (de instruire, de educare, de compatibilizare şi armonizare socială), dar vehiculul comprehensibilităţii îl constituie cuvântul (semnificantul şi semnificatul scris, verbal, subînţeles, virtual). Dar comunicarea nu trebuie vazuta doar ca proces de transmitere a unor cunostinte (ordine, informatii, dispozitii, rezolutii, recomandari, decizii, ordonante, prevederi etc.), ci, neaparat, ca un sistem reactiv, dialogal, cu feed-back. Comunica nu acel comandant care vorbeste, citeste (citeaza!), ordona, comanda, striga, cere, pretinde, transmite. Nu, comunica doar cel ce se face auzit, ascultat, inteles, convins, influentat si reactioneaza cum doreste comunicatorul. Comunicarea eficienta nu are loc decat intre oameni care se accepta. Sinceritatea este una din dublurile de chei cu care se poate descuia sufletul omului, dar cheia principala o reprezinta competenta, profesionalismul, performanta liderului

Informarea -se poate defini ca procesul de transmitere a conţinutului unui mesaj dinspre un emiţător individual sau colectiv înspre un receptor individual sau colectiv prin care se sporeşte nivelul acestuia de cunoaştere asupra unor obiecte, procese, fenomene sau actiuni sociale. Umberto Eco spune despre informaţie ca este cantitatea de noutate ce poate fi transmisă prin comunicare, fie că e deţinută implicit de către o sursă, fie că e generată de un sistem de decodificare şi reprezintă o variabilă direct cuantificabilă a acestui proces.

Schimbul de informaţii sau comunicarea are loc printr-un proces in care sunt implicate 4 elemente:

1.Emitatorul- persoana care generează ideea,culege şi transmite informaţia.

2.Mesajul- Informaţia codificata prin diferite simboluri.

3.Canalul- Mijlocul de transmitere a informaţiei(verbal, scris, nonverbal).

4.Destinatarul / Receptorul - persoana căreia este destinata informaţia şi care o interpretează

Informatia - În stiinta comunicarii, informatia, în general, reprezinta ceea ce se comunica într-unul sau altul din limbajele disponibile. Informația în sine, ajunge să fie privită ca o armă foarte valoroasă, în mod paradoxal una imaterială, care poate ajuta în mod decisiv la impunerea voinței proprii într-o situatie de criza. Comunicarea în interiorul si în afara crizei trebuie sa filtreze informatia în functie de prioritatile opiniei publice:1. oamenii 2. mediul înconjurator 3. proprietatea 4. implicatiile financiare.

Astăzi mai mult ca oricând nevoia de cunoaștere (în general) este de o importanță vitală pentru a avea succes. Accesul la informații a devenit o armă cu două tăișuri, odată cu apariția Internetului la începutul anilor '90. Posibilitățile de a cunoaște cresc exponențial odată cu numărul celor care pot cunoaște. Internetul micșorează distanțele dintre indivizi, dintre civilizații, dintre oameni și statele în care trăiesc.

Asa cum reiese din capitolul “Comunicare si informative” din cartea “Verbele acerbe” informatia se subordoneaza celor trei aspecte care dau si valoare informativa : sintactic,semantic.pragmatic. In conditiile in care realitatea face din comunicare ( de masa,publica,interna) un obiect al pietei reglat prin cerere si oferta se poate vorbi de o piata a conumicarii cel putin doua tarabe: a informatiei,a interesului.