Extras din referat
Pe fondul sfârşitului Războiului Rece, majoritatea ameninţărilor, descoperite de cei care optează pentru o redefinire a securităţii, ţin de sănătatea şi bunăstarea indivizilor, de problemele sociale, iar un astfel de demers este necesar din cel puţin două puncte de vedere: pe de o parte pentru că securitatea teritorială este înlocuită cu securitatea individuală iar, pe de altă parte, pentru că securitatea militară este înlocuită cu securitatea construită pe dezvoltare durabilă. De aceea, securitatea umană nu trebuie concepută ca un concept defensiv, în maniera în care securitatea teritorială sau militară este definită, ci ca un concept integrativ construit pe dezvoltare (umană).
Capitolul 2
Puterea Americană: de la Constrângere la Cosmopolitanism?
În acest capitol autorul face referire la America ca la un stat care se bazează pe o ideie mai degrabă decât pe o identitate națională, iar acea ideie este cea a democrației. Democrația americană necesită reprimarea democrațiilor din restul lumii. Robert Kagan făcea referire la puterea americană și slăbiciunile europene, presupunea că miliardele de dolari investite în apărare, că numărul de arme sau de soldați înseamnă ,,constrângere”. Statele Unite au capacitatea de a fi extrem de distructive, dar în același timp au capacitate mult mai redusă de a impune politica de constrângere.
Principalul argument al autorului este că există o asimetrie între preocupările interne americane, felul în care lumea este percepută în interiorul societății americane și realitatea din restul lumii. Cultura politică și instituțiile americane au fost modelate de experiențele celui de-Al Doilea Război Mondial și de Războiul Rece. Abilitatea Americii de a impune constrângerea poate fi realizată doar într- un cadru multilteral, având la bază norme umanitare.
În urma schimbării contextului global, astăzi nimeni nu vorbește despre declinul Americii. Luând în considerare afirmațiile celor care au prezis căderea amecii, se face referirea la legătura dintre etapele capitalismului și cadrul de securitate care trebuia sa influențeze caderea SUA. Aceștea susțineau că diferitele etape de dezvoltare a capitalismului erau declanșate de război care a determinat forma de bază a acestei dezvoltări. Au urmat apoi două războaie mondiale și o nouă etapă a industrializării, caracterizată de producția de masă și consumul de masă, etapă cunoscută sub numele de Fordism. Creșterea economică mondială bazată pe modelul fordist a fost susținută de ordinea instaurată în timpul Războiului Rece și de rolul hegemonic al SUA în lumea noncomunistă. America va continua să domine în orice viitor model, datorită suprafeței și a resurselor, dar o va face în mod diferit față de trecut. Această noua etapă a capitalismului prezintă unele diferențieri importante în comparație cu modelul fordist și orice cadru instituțional nou va trebui să țină cont de aceste diferențe.
- Prima diferență se referă la înțelesul nou al termenului de suveranitate;
- A doua diferență are legătură cu declinul puterii militare, mai exact abilitatea tot mai scăzută a statelor de a folosi forța militară pentru impunerea constrângerii (nu doar armele de distrugere în masă sunt cele care vor cauza distrugerea în masă);
Ipotezele legate de suveranitate și puterea militară sunt axele care definesc diferitele viziuni asupra rolului Americii în lume. Viziuni alternative asupra puterii americane găsim la realiși și idealiști,unilateraliști, multilateraliști. Realiștii susțineau o concepție tradiționalistă asupra suveranității, pentru ei relațiile internaționale presupune unitați suverane fiecare urmându-și propriul interes individual. Idealiștii, susțin că suveranitatea este condițională și că există valori și norme, care se extind peste pretențiile suveranității. Unilateraliștii împărtășesc credința în eficiența puterii militare, favorizez economia mondială liberală, comerțul liber, dreptul de a se comporta unilateral. Multilateraliștii susțin faptul că relația dintre state nu mai poate fi stabilită prin intermediul forței militare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mary Kaldor - Securitatea umana.docx