Mass-media - a patra putere în stat

Intrebarile la care voi incerca sa raspund sunt daca Mass-media poate fi considerata „ a patra putere in stat ” si care este relatia acesteia cu politicul.

Probabil cea mai cunoscuta formula consacrata de literatura de specialitate cand se vorbeste de puterea, forta, influenta media este „cea de a patra putere in stat". Aceasta formulare a fost lansata de Edmund Burke, istoric si filosof, in lucrarea sa, Reflectii despre Revolutia franceza, referindu-se la presa si la influienta ei asupra societatii.

Mai exista de asemenea si un alt aspect de ordin istoric, dar care are contributia lui la nasterea si, apoi, la impunerea formulei de care vorbim. Presa s-a afirmat in disputa cu puterea, in disputa mai ales cu simbolul acesteia -puterea executiva. Libertatea presei este vazuta ca o expresie a drepturilor cetatenilor, ca o conditie a bunei guvernari. Ea mareste sansele deciziilor corecte, ca o premisa a atingerii si a impunerii adevarului. Presa a castigat aceasta lupta, a castigat dreptul de a publica, fara constrangeri, opinii, abordari, informatii dintre cele mai diverse. Aceasta lupta a asociat presa cu puterea, ea fiind plasata pe urmatorul loc dupa cele trei mari puteri – executiva, legislativa si judecatoreasca. Aceasta pozitie face din presa un gen de contraputere a celorlalte forme de putere, „un caine de paza", dupa cum a fost denumita.

In realitatea zilelor noastre, aprecierea dupa care „presa este a patra pntere in stat" sufera insa o serie de comentarii, o data cu noua repartizare a puterii in „satul global". Ierarhia traditionala propusa de Montesquieu — autonomia puterilor legislativa, executiva si judiciara — cade in fata evidentei preluari a pozitiei de prima putere de catre forta economica. A doua este puterea mediatica, aceasta avand trei componente esentiale:

- capacitate de influenta

- capacitate de actiune

- factor de decizie

In consecinta, puterea politica pare a se aseza pe un loc trei.

Forta media se cere pusa inainte de toate in legatura cu faptrul ca furnizeaza societatii informatiile, lumineaza mai puternic anumite fenomene, evenimente in dauna altora, intr-un cuvant, organizeaza perceptia sociala asupra realitatii. Mijloacele de comunicare in masa fac legatura cu o realitate la care nu avem acces.

Pentru a fi evitate imitxtiunile intre cele trei din stat, media au fost investite cu autoritatea de a verifica activitatea acestora. In schema propusa, rolul mass-media nu este de a decide, ci de a verifica daca deciziile celorlalte puteri sunt corecte, daca nu reprezinta depasiri de atributii sau uzurpari de pozitii. Mass-media au capacitatea de a da sentinte cu o foarte mare putere asupra multimii. Ele nu au o valoare juridica si cu toate acestea, de cele mai multe ori, in democratie, sunt functionale.

Totusi este gresit sa masuram puterea unui organ de presa dupa numarul demisiilor de demnitari pe care le-a provocat, dupa reusitele anchetelor, dupa cataclismele sociale declansate de dezvaluirile facute. Performantele media sunt tot mai mult masurate in credibilitatea si pertinenta materialelor difuzate.

Cu cat prerogativele si rolul fiecarei puteri sunt mai precis delimitate, cu atat si posibilitatile de miscare si rolul presei cresc. Pe de alta parte este foarte important ca media sa isi stabileasca limitele. Nu este vorba numai de un cod deontologic, ci si despre regulile proprii ale unui sisem, reguli abligatorii pentru toti cei care vor sa participe si sa faca parte din stuctura respectiva. Chiar daca odata considerata putere in stat presa se poate sa se impuna si sa actioneze mai usor, jurnalistii intra in relatie si cu alti factori extrem de influienti: cu sistemul politic, cu cutumele, cu psihologia nationala, cu sistemul legislativ existent, cu propriile limite umane ale fiecarui jurnalist in parte. Toate aceste a se adauga legaturilor pe care presa le stabileste cu celelalte puteri, cu clasa politica, cu electoratul, cu oamenii cu bani, cu publicul.

Influenta media asupra opiniei publice poate fi retinuta cel putin in doua planuri. Influenta imediata, pe termen scurt. Aici rolul informatiei transmise prin media este acela de a declansa procesul de reordonare a datelor existente pana in acel moment. Mai avem de-a face cu un impact pe termen mediu si lung, mult mai important si mai durabil. Un flux informational cu o durata masurata in ani de zile poate influenta nu numai opinia propriu-zisa, ci chiar instrumentele de evaluare ca atare; nu numai reactia, ci chiar mentalitatea.

Prin urmare, atunci cand discutam despre puterea mass media, centrul de greutate al analizei se cere mutat in domeniul efectelor pe termen mediu si lung, in cel al unei influente care are nevoie de timp pentru a se materializa. Mass media nu au un impact de la o zi la alta. Ele nu „iau masuri", ca sa putem vorbi despre influenta imediata. Ele informeaza, ofera analize si evaluari, construiesc pentru noi o „realitate", realitatea mediatica, un mediu de reprezentari, in functie de care judecam, evaluam, luam atitudine. S-a spus cu indreptatire ca media lucreaza cu informatia, ca puterea lor se afla in aceasta maria extrem de importanta, informatia. Mai este o parte de adevar, la fel de importanta: mass media lucreaza si cu intelesul lucrurilor, ele asigura circulatia „materialelor care au semnificatie" pentru public.

Pana acum, puterea presei consta in faptul ca organiza si livra informatille pentru societate