Organizația Națiunilor Unite

Un rol important în legitimarea unei coaliţii internaţionale de combatere a terorismului este atribuit Rezoluţiei 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în 28 septembrie 2001 şi prin care “ se reafirmă necesitatea de a combate, prin orice mijloace, actele care contravin “Cartei Naţiunilor Unite”, ameninţarea la adresa păcii şi securităţii internaţionale, reprezentată de atentatele teroriste şi de a coopera, prin acorduri bilaterale şi multilaterale în scopul dejucării acestora şi pedepsirii organizatorilor acestora” .

În acest sens, Rezoluţia 1456 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în 20 ianuarie 2003, reiterează necesitatea combaterii terorismului prin:

- adoptarea unui cadru de acţiune omogen la nivel internaţional;

- creşterea rolului jucat de cooperarea între între organizaţiile internaţionale, regionale şi naţionale;

- iniţierea de acţiuni comune sub egida Comitetului Antiterorist al ONU .

Conform documentului menţionat, crearea unei strategii antiteroriste, unitare la nivel internaţional, implică atât aderarea statelor membre la convenţiile şi deciziile ONU privitoare la combaterea terorismului precum şi adoptarea unor convenţii internaţionale privind prevenirea terorismului nuclear, a dezarmării şi a non-proliferării armelor de distrugere în masă.

Astfel, conform Secretarului General al ONU, Comitetul Antiterorist, prin eforturile depuse în vederea implementării prevederilor Rezoluţiei 1373/2001, prin dezvoltarea capacităţilor antiteroriste ale statelor membre, promovarea multilateralismului în combaterea acestui fenomen şi aplicarea prevederilor convenţiilor internaţionale în vigoare, joacă un rol central în combaterea terorismului la nivel internaţional. Totodată, acest organism contribuie la asigurarea unui cadru instituţional, la nivel internaţional, în scopul creşterii capacităţii ofensive în lupta împotriva grupărilor teroriste.

Jeremy Greenstock, fostul Secretar General al Comitetului Antiterorist din cadrul ONU, sublinia sprijinul larg de care se bucură acest organism, 174 de state informând despre măsurile adoptate în scopul anihilării grupărilor teroriste care acţionează pe teritoriul acestora sau prevenirii dezvoltării unor reţele ale acestora, fapt care contribuie la creşterea cooperării regionale şi internaţionale .

De exemplu, în decembrie 2001, statele membre au transmis Comitetului Antiterorist al ONU informări referitoare la măsurile adoptate în combaterea terorismului pe teritoriul acestora: crearea unui cadru legislativ coerent, stoparea sau prevenirea finanţării grupărilor teroriste, controlul vamal şi al migraţiei ilegale, regimul de extrădare şi asigurare a ordinii publice, precum şi combaterea traficului de armament.

Ca urmare a creşterii gradului de cooperare internaţională, mai ales sub forma acordării de asistenţă tehnică, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comitetul Financiar din cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică din cadrul ONU au dezvoltat programe de asistenţă financiară pentru a preveni folosirea de către grupările teroriste internaţionale a sistemelor financiar-bancare naţionale.

De asemenea, strategia Comitetului Antiterorist este de a implementa “politica zero faţă de grupările teroriste”, ONU urmând să joace un rol coordonator la nivel internaţional. Propuneri clare în acest sens includ şi organizarea unor sesiuni ale Adunării Generale a ONU şi a unor conferinţe internaţionale, la nivel de experţi, pentru a stabili un cadru juridic şi conceptual, precum şi un mod de acţiune comun în combaterea formelor de manifestare a terorismului internaţional .

Jeremy Greenstock menţiona că activitatea Comitetului Antiterorist al ONU trebuie să se concentreze pe următoarele coordonate: acordarea de consultanţă statelor membre în scopul eficientizării capacităţii acestora de a combate terorismul pe teritoriul naţional, promovarea unui sistem instituţional şi funcţional integrat care să corespundă exigenţelor implicate de acest deziderat, precum şi crearea unei reţele internaţionale şi regionale formate din organizaţiile antiteroriste .

Comitetul Antiterorist monitorizează implementarea de către statele membre a rezoluţiilor ONU impunând, pentru prima dată, măsuri represive nu împotriva unui stat, naţiune, şef de stat sau grupare naţională, ci împotriva terorismului ca fenomen şi a atentatorilor în sine.

Acest act urmăreşte ca orice persoană implicată în finanţarea, planificarea, pregătirea sau comiterea unui act terorist să fie incriminată, iar actele de terorism să fie prevăzute în legile naţionale ca şi crime împotriva umanităţii. De menţionat că, în urma atentatelor din 11 septembrie 2001, toate departamentele din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite au acţionat în vederea combaterii terorismului, conform competenţelor avute.