Parteneriatul Europei de Est

ABSTRACT

This study analyzes what happens in the ex-soviet area, in Eastern Europe, and how these events affect the European Union. The General Assembly had tried to enforce the relationships with Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova and Ukraine and when Poland and Sweden came up with the proposal of this new organization, Eastern Partnership, almost all the participants agreed. Building on the successful work already accomplished within the European Neighborhood Policy(ENP) the Eastern Partnership proposes to go even further: It is a policy based on a differentiated approach with each partner and dedicated to supporting each individual country to progress in its own way and at its own speed. Also, this paperwork emphasizes the effects of this European Partnership regarding various domains such as: energy security; social and economic development; multilateral initiatives; contacts between people.

Key words: integration, markets, energy corridor, small and medium enterprises, strategic games.

PARTENERIATUL EUROPEI DE EST

Evenimentele care au loc în prezent în ţările est-europene şi sudul Caucazului afectează Uniunea Europeană. Extinderile succesive ale acesteia au făcut ca aceste ţări să se afle la graniţele alianţei, iar securitatea, stabilitatea şi prosperitatea acestora au un impact deosebit asupra membrilor comunităţii europene. Potenţialul oferit de aceste ţări pentru diversificarea resurselor energetice ale Uniunii Europene este cel mai bun exemplu. Toate aceste state elaborează, la diferite nivele, reforme politice, sociale şi economice şi şi-au exprimat deseori dorinţa de a fi mai aproape de Uniunea Europeană. Conflictul din August 2008, din Georgia, a confirmat vulnerabilitatea lor şi modul în care securitatea oferită de Uniune le poate ajuta.

Comisia Europeană a emis idei concrete pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Acest lucru implică noi acorduri, inclusiv tratate de comerţ liber cu acele state care doresc şi sunt capabile să se angajeze în programe care le pot apropia de integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se vor aplica măsuri de liberă circulaţie în spaţiul uniunii, prin ridicarea graduală a vizelor, acompaniate de acţiuni drastice de limitare a imigrărilor ilegale.

Scurt istoric

Parteneriatul Europei de Est este un proiect iniţiat de Uniunea Europeană, prezentat de ministrul de externe al Poloniei, asistat de cel al Suediei la Consiliul pentru Probleme Generale şi Relaţii Externe în Bruxelles, pe 26 Mai 2008. Ulterior, Parteneriatul a fost inaugurat la Praga, în data de 7 Mai 2009, iar prima întâlnire a miniştrilor de externe ai ţărilor membre a avut loc la Bruxelles pe 8 Decembrie 2009. din această organizaţie fac parte 6 ţări ex-sovietice (Ucraina, Belarus, Moldova, Azerbaijan, Armenia, Georgia) şi Uniunea Europeană; multe discuţii au avut loc pe marginea subiectului BELARUS, dacă să fie inclusă sau nu, în special datorită opiniei Uniunii, conform căreia în această ţară se conturează un regim dictatorial. În final, Belarus a fost invitată la negocieri în urma îngrijorării liderilor europeni că Rusia şi-ar mări sfera de influenţă.

Parteneriatul are menirea de a complementa Dimensiunea Nordică şi Uniunea Mediteraneană prin implementarea unui forum instituţionalizat în care principalele probleme de discuţie să fie axate pe: acordarea vizelor, comerţul liber şi parteneriatele strategice cu vecinii estici ai Uniunii Europene, în timp ce se evită subiectul foarte controversat al aderării. Scopul geografic este acela de a aduce în acelaşi loc reprezentaţii diplomatici ai celor 6 ţări. Spre deosebire de Uniunea Mediteraneană, Parteneriatul Est-European nu va avea un secretariat propriu, el fiind controlat direct de către Comisia Europeană, subiectul fiind intens discutat la Consiliul Europei în 19 şi 20 Iunie 2008, împreună cu reprezentanţii Uniunii Mediteraneene.

Încă de la început Cehia a fost de acord cu ideea, în timp ce România şi Bulgaria au adoptat o postură precaută, temându-se că Adunarea pentru Parteneriat şi Dialog a Mării Negre şi Organizaţia pentru Cooperare Economică a Mării Negre vor fi subminate şi trecute în plan secund. În acelaşi timp, Germania, Franţa şi alte state nu sunt prea mulţumite cu posibilitatea ca Parteneriatul să fie văzut ca un pas important către statutul de membru cu drepturi depline (în special Ucraina), pe când Polonia şi Suedia (ca iniţiatori) şi alte ţări şi-au dat în public acordul pentru acest proiect.

Parteneriatul a fost lansat oficial la Summitul de la Praga, la invitaţia ţării gazdă, Cehia. Germania a fost reticentă la acest summit, semnalând situaţia economică alarmantă din est. Rusia, prin Ministrul de Externe Sergei Lavrov, a adresat grave acuzaţii la adresa Uniunii Europene, susţinând că „aceasta intenţionează să formeze o nouă sferă de influenţă” , timp în care oficialii UE au ripostat: „noi doar răspundem cererilor acestor ţări, iar realitatea economică este că mare parte din tranzacţiile lor se fac cu Uniunea Europeană”.

Parteneriatul Europei de Est este o organizaţie care doreşte să îmbunătăţească relaţiile economice şi politice ale celor 6 ţări ex-sovietice de importanţă strategică – Ucraina, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova şi Belarus cu Uniunea Europeană. Promovarea drepturilor omului şi a legilor în aceste ţări a fost desemnată ca fiind „nucleul” politicii Parteneriatului. Forma incipientă a Uniunii Europene privind Parteneriatul susţine: „Valorile comune, incluzând democraţia, legile şi drepturile omului vor fi piatra de temelie, ca şi principiile economiei de piaţă, dezvoltării şi guvernării în bune condiţii” . Acesta reprezintă fundaţia pentru noua asociaţie care face legătura între UE şi acei parteneri care au făcut progrese suficiente spre a atinge principiile şi valorile menţionate. Lăsând la o parte aceste valori, declaraţia susţine că regiunea reprezintă „o importanţă strategică”, iar Uniunea se interesează de dezvoltarea unor relaţii apropiate cu partenerii ei estici.

Includerea Belarusului ridică întrebarea dacă valorile sau geopolitica sunt primare în această iniţiativă. Diplomaţii UE sunt de acord că preşedintele autoritar, Alexander Lukashenko, nu a făcut destule pentru a merita implicarea politică în acest stadiu. Dar Uniunea se teme că Rusia îşi va întări influenţa asupra Minskului, dacă acesta va fi lăsat în afara discuţiilor.