Percepția Mediului de Securitate Intern din Perspectiva Apartenenței la NATO

Coordonate ale politicii externe şi de securitate promovată de România

Majoritatea statelor din lumea dezvoltată sunt democraţii. Deşi există o controversă încă în curs de desfăşurare privind legătura dintre regimul politic liberal şi cooperare, se poate argumenta chiar şi pe o linie realistă, că acestea sunt mai predispuse să colaboreze. Michael Doyle şi Francis Fukuyama au mers mai departe susţinând că războiul între democraţii este imposibil. În democraţii, însă, nu se poate trece peste legătura directă care există între caracterul regimului şi urmărirea scopului bunăstării, deoarece printre altele, conducătorii depind de voturile cetăţenilor. Unul dintre principalele obiective al statelor moderne îl constituie bunăstarea, care presupune existenţa unei economii competitive şi a unui nivel de trai ridicat al populaţiei. Competitivitatea depinde de calitatea tehnologiei de producţie, sistemul bancar, dar şi de piaţă. Dezvoltarea economică contribuie la asigurarea coerenţei politice interne şi la creşterea capacităţii de acţiune pe plan extern a statelor.

În consecinţă, putem afirma că inclusiv pentru România, obiectivele politicii externe sunt diverse şi anume: securitatea, bunăstarea, prestigiul, susţinerea unor formule de organizare politică etc. Factorii care influenţează acţiunile statelor pot fi şi ei împărţiţi în: externi (distribuţia internaţională a puterii, evoluţiile regionale, percepţia ameninţărilor) şi interni (selecţia elitelor, afinităţi ideologice, coerenţa politică şi socială, economie, cultură), iar primilor li se va acorda prioritate.

Poziţie şi resurse

Sistemul de securitate se află într-un proces de reformă şi modernizare, pentru a se adapta provocărilor secolului XXI şi cerinţelor ce decurg din calitatea de stat membru NATO. Totalul efectivelor active ale armatei era în 2005, de 90.000 de oameni, dintre care 75.000 militari şi 15.000 angajaţi civili. Jandarmeria număra circa 50.000 de militari. Forţele armate aveau la dispoziţie peste 1200 de blindate, 1300 piese de artilerie, peste 170 de avioane etc. Principalele probleme tehnice constau, înainte de începerea reformelor, în învechirea arsenalului, doctrina militară depăşită, probleme de instrucţie, experienţa de luptă redusă etc.

Poziţia geografică reprezintă un punct forte, dar şi o vulnerabilitate, în funcţie de context. Aderarea la NATO permite, însă, depăşirea „complexului” aşezării între Est şi Vest, într-o zonă afectată de conflicte şi instabilitatea. Situată la „intersecţia” Europei Centrale, de Est şi de Sud-Est, România ocupă o poziţie geopolitică şi geostrategică importantă. Mărimea şi potenţialul său material şi uman, dispunerea pe axa Dunării, pe litoralul de vest al Mării Negre şi pe singura direcţie terestră de „pătrundere” din Ucraina şi Federaţia Rusă spre Balcani, pot să-i permită României îndeplinirea unor roluri internaţionale „complexe” (favorizarea sau blocarea fluxurilor de produse, oameni şi idei între estul şi sud-estul Europei, între centrul Europei, Orientul Apropiat şi Mijlociu şi Caucaz). În plus, la cumpăna secolelor XX-XXI - ca şi în alte momente ale istoriei moderne - România joacă un rol dinamic la „frontierele răsăritene” ale Occidentului democratic, în vecinătatea unor spaţii tensionate sau până de curând dominate de crize şi conflicte.

Nu trebuie însă neglijate nici o serie de vulnerabilităţi interne. Populaţia este într-o relativă scădere şi mai ales afectată de procesul de îmbătrânire, care nu este compensat printr-o dezvoltare economică corespunzătoare. Sărăcia şi ruralizarea constituie cele mai dificile probleme interne. Totuşi, în ultimii ani, o serie de firme au reuşit să se folosească de avantajele aşa-numitei noi economii. Regimul politic nu este pe deplin consolidat, dar a făcut faţă testelor alternanţelor la guvernare. Se înregistrează serioase rămâneri în urmă în domeniul edificării statului de drept şi în cel al combaterii „corupţiei instituţionalizate”. În ciuda deficienţelor remarcate, sistemul de securitate se modernizează în continuare pentru a creşte capacitatea României de a se impune în noua sa calitate de membru al NATO.