Politica agricolă comună și dinamica ei

Capitolul I: Politica agricola comuna ca parte integrata a pilonului I

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, compusă din 27 ţări în prezent. Este considerată a fi o construcţie sui generis situându-se între federaţie şi confederaţie

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput propriu-zis in anul 1951. Acest proces a fost unul extrem de complex, marcat de mai multe etape care au condus la configurarea actuala a Europei

1.1. Impartirea constructiei europene pe cei trei piloni

Anul 1992 reprezinta un moment marcant pentru constructia europeana. La 7 februarie 1992, Europa celor Doisprezece semneaza la Maastricht Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE), care pune bazele Uniunii Europene, asa cum este ea organizata astazi. Pentru prima data, cooperarea europeana, pana atunci strict economica, se extinde si pe plan politic. Statele europene intra intr-o noua faza a unificarii, creand o noua structura, cu o noua denumire (“Uniunea Europeana”) si cu o organizare bazata pe existenta a trei piloni de importanta inegala. Primul pilon este constituit din Comunitatile europene. Cel de-al doilea pilon acopera dispozitiile referitoare la politica externa si de securitate comuna (PESC) a Uniunii Europene. Al treilea pilon organizeaza cooperarea statelor UE in domeniile justitiei si afacerilor interne, cooperare care, pana la acel moment, se desfasura pe baza de acorduri internationale ocazionale.

Sursa:www.dadalos-europe.org

Pilonul Comunitar ste primul dintre cei trei piloni care stau la baza politicii UE, instituiţi prin Tratatul de la Maastricht din 1992. Pilonul Comunitar se ocupă cu politicile economice, sociale şi de protecţie a mediului şi se bazează pe principiul supranaţionalismului. si işi are originea în Comunitatea Economică Europeană, predecesoarea Uniunii Europene.

Pilonul Comunitar acoperă următoarele domenii de activitate: protecţia frontierelor, cetăţenia europeană, politica agricolă comună, politica comună de pescuit, concurenţa, protecţia consumatorului, uniunea vamală şi piaţa unică, uniunea economică şi monetară, educaţie şi cultură, mediu, forţa de muncă, sănătate, reţele transeuropene, politica comercială, cercetare, politica socială, politica pentru azilanţi, tratatul Schengen şi politica de imigraţie.

Majoritatea activităţilor UE se regăsesc în Pilonul Comunitar. Este un pilon cu preponderenţă orientat economic şi în care instituţiile supranaţionaliste au cea mai mare influenţă.

Structura Pilonului Comunitar permite dezvoltarea domeniilor din aria cooperării europene şi segregarea la nivelul UE. Ceea ce a fost formal de competenţa Comunităţii Economice Europene a fost transferat Pilonului Comunitar.

Instituţiile Comunităţii Economice Europene au devenit instituţiile UE, dar rolul acestora între piloni este mult diferit. Comisia, Parlamentul şi Curtea de Justiţie nu au activitate în pilonii doi şi trei, datorită dominaţiei procedurilor Consiliului.

Tratatul de la Lisabona daca va intra in vigoare fiind unanim ratificat de statele member va aduce schimbari in impartirea pe piloni a UE. Prin acest tratat structura pilonilor se va modifica astefel incat pilonul Comunitar va fi unificat cu ceilalţi doi piloni, astfel încât instituţiile comunitare să capete mai multă putere. Acest lucru va include o legiferare a „personalităţii legale“ a Comunităţii, care cu timpul va fi transferată Uniunii.

Politica agricola comuna(PAC) din anii 60’ a reprezentat un exemplu de evolutie a politicii europene. Cu toate acestea, crearea ei a reflectat strategiile nationale, defensive, antipiata, ale modernizarii economice, oferind fermierilor increderea in democratiile recontruite,cu functii ale sitemului social al statului transferate catre nivelul European si catre organizatii ale fermierilor ca intermediarii monopolisti.A servit la izolarea politicii agricole de concurenta clientilor politici si de cererile americane de liberalizare a comertului.S-a dezvoltat un system de guvernare segmentat care opera prin mecanisme nationale si supranationale. Sectorul agricol al Uniunii devine atat in forma cat si substanta , o economie palnificata

Politica agricola din uniunea Europeana, in ciuda zgomotoasei caderi economice a tarilor socialiste din Europa de Est si Uniunea Sovietica, si in ciuda capitalismului global al pietei, este formata in special din politici contra pietei.Telul declarat al PAC este pastrarea unui sector economic cu un caracter institutional si social foarte distinct, eterogen din punct de vedere social si economic multifunctional si orientat spre fermele de familie, ceea ce pare sa interzica introducerea principiilor de productie industriala si piete competitive. Insa rezultatul este pastrarea costisitoare si cu caracter conflictual a unor trasaturi sociale si economice care sunt in dezacord atat cu structura economica obisnuita a unei societati industriale, cat si cu comunitatile rurale traditionale. .