Cuprins
- I. Consideraţii teoretice 2
- II. Contextul istoric al evoluţiei politicii concurenţiale europene 3
- III. Reglementările legale şi actorii politicii concurenţiale 8
- IV. Acordurile restrictive, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate 10
- V. Abuzul de poziţie dominantă 16
- VI. Politica cu privire la achizitii şi fuziuni 17
- VII. Finanţarea întreprinderilor de stat. Monopolurile de stat 18
- Bibliografie 20
Extras din referat
I. Consideraţii teoretice
Necesitatea reglementărilor din domeniul concurenţei decurge însăşi din natura economiei de piaţă liberă, deschisă, care se bazează pe existenţa unei concurenţe loiale între agenţii economici, competiţie ce trebuie respectată, păstrată şi protejată prin lege. Nu întotdeauna concurenţa a fost loială, bazată pe principiile fairplay-ului şi având ca scop îmbunătăţirea activităţii competitorilor. În multe situaţii, agenţii economici utilizează un întreg “arsenal” de acte şi fapte anticoncurenţiale cu scopul de a-şi elimina concurenţii de pe piaţă şi de a obţine profituri cât mai mari. Acest lucru afectează
grav atât mediul concurenţial, cât şi economia în ansamblul său, implicaţiile fiind deosebit de profunde şi asupra vieţii cetăţenilor.
Ca urmare, a fost şi este necesară o reglementare în acest domeniu, ceea ce a condus la apariţia politicii în domeniul concurenţei sau politica concurenţială.
Politica concurenţială are ca obiectiv principal crearea unei concurenţe reale, libere şi loiale în cadrul pieţei de referinţă prin măsuri ce au în vedere structurile pieţei şi comportamentul agenţilor economici. Politica concurenţială încearcă să reglementeze tot ceea ce poate „scăpa de sub control” agenţilor economici, voit sau nevoit, conducând la un comportament anticoncurenţial. Pentru a sprijini competiţia liberă dintre agenţii economici, reglementările din acest domeniu trebuie să fie armonizate cu cele din Uniunea Europeană, mai ales în contextul aderării la Uniunea Europeană. Toate statele membre vor trebui să-şi armonizeze legislaţia în domeniul concurenţei pentru a putea garanta şi proteja o concurenţă reală, liberă şi loială în cadrul pieţei
unice.
În Romania Legea Concurenţei este compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene, aşa cum se poate vedea in articolul 5 şi articolul 6 corespunzător articolului 81 şi articolului 82 din Tratatul Comunităţii Europene. O condiţie obligatorie a integrării României în Uniunea Europeană este respectarea acquis-ului comunitar, în vigoare de la data de 31 decembrie 1999, adică armonizarea legislaţiei în domeniul concurenţial. Dar, această armonizare nu presupune doar adoptarea mecanică, rigidă a normelor şi regulamentelor ce funcţionează în spaţiul european, ci şi adaptarea acestora specificului fiecărei ţări. Acest deziderat este posibil numai dacă există o cultură a concurenţei în rândul tuturor factorilor implicaţi: stat, organe legislative şi administrative, agenţi economici şi cetăţeni, dar şi o cooperare internaţională solidă între toate statele membre, concretizată în acorduri internaţionale, bilaterale şi multilaterale, care vor urmări consolidarea politicii în domeniul concurenţei în Uniunea Europeană.
Ca urmare, competiţia liberă ocupă un loc central în sistemul economiei de piaţă
funcţionale, consfiinţită în cadrul Tratatului Comunităţii Europene, ceea ce constituie o „obligaţie morală” pentru toate statele europene de a respecta principiile acestui tratat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica Concurentiala.doc