Regimuri Politice Democratice

Cap. I. Democraţia

1.1.Noţiuni generale

Organizarea şi conducerea societăţii, metodele şi metodologiile guvernării cunosc anumite perfecţionări. Democraţia este unul dintre cele mai remarcabile elemente ale politicului în lumea contemporană.

De fapt democraţia presupune conducerea poporului pe sine însuşi, fapt ce dovedeşte că nu toţi pot fi la guvernare. În acest context vorbim despre guvernaţi şi guvernanţi.

Conform Dicţionarului sociologic, democraţia reprezintă o modalitate de conducere a uni sistem social caracterizat, prin participarea, în diferite forme, a membrilor respectivului sistem, la procesul de conducere. Aşadar democraţia presupune ,, conducerea poporului de către popor” , ideologic vorbind democraţia este de fapt puterea poporului.

Dicţionarele politologice, pun accentul pe pe faptul că dmeocraţia reprezintă guvernarea întregului popor şi nu a ueni singure clase, unui grup sau unei persoane.

Despre democraţie vorbim încă din Grecia Antică, atunci exista o limitare a drepturilor şi libertăţilor politice la cetăţeni. Deasemenea, sclavii în număr foarte mare erau lipsiţi de drepturi.

Democraţia modernă se conturează în secolul al XIX- lea şi are la bază căteva principii, după cum urmează: parlament reprezentativ, legea primeză, principiul separaţiei puterilor în stat. Revoluţia franceză 1789, lansează principiile: liberte, egalite, fraternite, principii care vor să evidenţieze egalitatea cetăţenilor întro societate.

Aşadar democraţia presupune eistenţa unei clase politice, a unui corp electoral, a unor partide politice, dar mai ales existenţa echilibrului puterilor, teorie abordată de Montesquieu în lucrarea ,, Spiritul legilor”. Aceasta din urmă evidenţiază faptul că cele trei puteri: legislativă, executivă şi respectiv judecătorească trebuie să colaboreze, niciuna nu i se subordonează alteia.

Democraţia îmbracă două forme şi anume, democraţia directă care este o formă de viitor şi presupune capacitatea cetăţenilor de a participa direct la adoptarea deciziilor în cadrul societăţii şi democraţia indirectă, adică cetăţenii îşi exercită puterea prin reprezentanţi.

De-a lungul vremii au existat mai multe păreri cu privire la la ceea ce presupune democraţia, aşadar Abraham Lincoln susţine că ,, nimeni nu este indeajuns de vrednic încât să-şi guverneze semenii fără consimţamântul acestora”. Exepertul britanic, Ernest Barkner consideră că ,, democraţia nu este un fenomen electoral....ci o dezbatere obştească la care participă toţi în scopul de a obţine un rezultat care urmează să fie acceptat de majoritatea”.

Aşadar opiniile sus prezentate, pornesc de la aceleaşi principii, însă modalitatea de conturare a aceleiaşi idei diferă de la o persoana la alta, scopul fiind satisfacerea şi apararea intereselor generale ale societăţii.

În secolul XX vorbim despre trei versiuni ale democraţiei dupa cum urmează: democraţia liberală care analizează drepturile şi libertăţile individului, acestă formă de democraţie caracterizează cele mai multe dintre statele occidentale. Social-democraţia este a altă formă de guvernământ, care face apel la redistribuirea bogaţiei şi promovarea egalităţii. Cea de-a treia formă- democraţia populară a fost dominantă în ţările comuniste. Aşadar toate aceste trei forme reprezintă principalele viziuni ale idealului democratic în lumea modernă.

De amintit este şi faptul că democraţia prezintă atât dezavantaje cât şi avantaje. Primele ar fi consumarea timpului în dezbaterea unei probleme, blocarea decizie care se dovedeşte a nu fi în conformitate cu anumite cerinţe, sau chiar exprimarea unor conflicte lente. Avantajele sunt date de superioritatea gândirii, care duce la soluţionarea tuturor problemelor, indiferent de complexitatea lor, mai apoi lucrul în echipă care duce la eficienţă, participarea activă a cetăţenilor la viaţa societăţii care este obligatorie, dar şi controlul eficace, realizat de întreaga colectivitate asupra exercitării conducerii societăţii din care fac parte indivizii.

Aşadar exersarea unui drept înseamnă întrun anumit mod a-ţi afirma existenţa în societate. A îndeplini o datorie presupune a subscrie unei morale, a îmbrăca haina cetăţeanului virtuos.

1.2.Regimuri politice democratice

În ceea ce priveşte noţiunea de "regim politic", putem spune că acest termen nu este sinonim cu cel de "sistem politic".