Regimuri politice democratice - statele occidentale

Cap.1 Democratie

1.1.Etimologia cuvantului democratie

Cuvantul democratie are o vechime de aproximativ 2005 ani. Acesta provine din limba greaca “demos” insemnand popor iar “kratos” insemnand putere, intr-un cuvant puterea poporului si conducerea de catre acesta.

Cuvantul democratie a aparut in Atena in secolul 6 i.Hr. ca urmare a reformelor lui Solomon urmate de cele ale lui Clistine(508 i.Hr.) si a culminat sub conducerea lui Pericle(416-450 i.Hr.) zisa “epoca de aur” a democratiei ateniene.

In principiu, o democratie poate fi organizata si poate functiona in mai multe feluri, in practica, la fel, democratiile moderne poseda o varietate de institutii guvernamentale formale, cum sunt legislativele si tribunalele, de asemenea sistemul de participare politica si de grupuri de inerese.

Abraham Lincoln sustinea ca democratia inseamna “guvernarea nu numai de catre popor, ci si pentru popor, adica guvernarea in accord cu preferintele poporului”.

Laureatul Premiului Nobel, Sir Arthur Lewis arata ca sensul primar al democratiei este acela ca “toti cei care sunt afectati de o decizie trebuie sa aiba sansa de a participa la luarea deciziei, fie in mod direct, fie prin reprezentanti alesi”.

1.2.Despre democratie

Pentru Guy Hermet, cercetator la prestigiosul Centru de Studii si de Cercetari Internationale(CERI) al Fundatiei Nationale de Stiinte Politice si professor la Institutul de Studii Politice din Paris, intelegerea democratiei nu se reduce la formula stereotipa si vaga “domnia poporului”, nici la jocul complicat si elitist al politicienilor. Prin geneza si mecanismele sale, democratia rezulta din intersectia a doua tendinte: presiunea majoritatii pentru o mai mare participare politica si actiunile guvernantilor de a limita aceasta presiune. Evolutia sistemului democratic n-a condus in mod automat spre forme nonautoritare de guvernare; adesea ea a fost rezultatul unor accidente in care actorii politici au devenit promotori sau constructori ai libertatilor democratice independent, sau chiar impotriva vointei lor.

Hermet urmareste traiectoriile sinuoase ale devenirii democratice a societatii occidentale. Originarea democratiei in liberalismul englez al secolului al XVIII-lea, importat in America de Nord si Franta, releva paradoxul regimurilor representative, matrici ale democratiei pluraliste, ce se revendicau de la o libertate inegalitara si, deci, discriminatorie.

Desemnand pe de o parte un tip de regim politic, regimul reprezentativ, pe de alta parte un set de valori, de principia si de finalitati politice, cuvantul democratie in acceptiunea sa etimologica semnifica fie guvernarea poporului, fie guvernare a unui popor.

Pentru filosofii antici, Platon sau Aristootel de exemplu, democratia avea mai degraba o conotatie negative; argumentele lor teoretice justificand preferintele catre formele pure(aristocratia, sau regimul in care cei mai buni si mai merituosi erau reprezentantii unui mod de guvernare superior, la Aristotel), democratia fiind considerate mai degraba o perioada de tranzitie in care multimea isi impunea tirania asupra cetatii. Aceasta este viziunea care a dominat gandirea politica pana spre mijlocul secolului al XIX-lea; abia odata cu publicarea Democratiei in America a lui Alexis de Tocqueville s-a modificat perceptia asupra regimului care va tenta preocuparile ganditorilor.