Regimuri politice - schimbarea regimului politic în contextul revoluției cubaneze

Introducere

Aceasta lucrare a fost realizata cu scopul de a reliefa importanta regimurilor politice si de a marca momente esentiale din istoria Republicii Cuba.

Pentru a realiza o descriere a regimurilor totalitare este necesara o tipologizare a regimurilor politice ,in general, punandu-se accent pe caracteristicile definitorii ale fiecaruia. Dintre criteriile folosite in clasificarea regimurilor politice se evidentiaza: modul de constituire si functionare a organelor puterii de stat (numire, alegere directa sau indirecta a acestora), modul de alegere a conducatorilor, continutul si sfera drepturilor si libertatilor cetatenesti, in special a celor politice si mai ales a modului in care se regasesc si se materializeaza in practica vietii social-politice, natura si baza ideologica a regimului, sistemul partidist (monopartidist si multipartidist; tipuri care dupa R. Aron “simbolizeaza doua moduri caracteristice de exprimare institutionala a ideii de suveranitate populara, doua moduri de organizare a luptei fortelor politice.”1), natura, profunzimea si amplitudinea relatiilor sociale si, in special, a celor politice. Pornind de la aceste orientari, regimurile politice se divid in regimuri politice democratice si regimuri politice dictatoriale sau totalitare (incluzand comunismul), acestea din urma fiind dezvoltate pe parcursul lucrarii.

In cadrul acestui studiu am ales sa exemplific partea teoretica a lucrarii intr-un context destul de putin dezbatut in societatea noastra si anume cel al Cubei secolului al XX-lea, accentul cazand atat asupra revolutiei in urma careia la 1 ianuarie 1959 a fost inlaturat de la putere Fulgencio Batista, cat si asupra dezvoltarii regimului lui Fidel Castro.

1. Aurel Piturca, curs INTRODUCERE IN STUDIUL POLITOLOGIEI , 2007

Definirea conceptelor

Intr-un sens mai larg, regimurile politice sunt considerate moduri de exercitare a puterii, dar dupa unele adordari teoretice, ele pot fi definite numai prin raportare la modul de organizare a statului. O teorie mai raspandita sustine ca « prin regim politic se poate intelege modul concret de organizare si functionare a sistemului politic, de constituire a organelor de conducere in societate in raport cu cetatenii . »2

Raymond Aron considera ca importante sunt « nu numai legatura dintre institutii si modalitatile de functionare a lor, ci si formele interdependentelor sale cu infrastructura, rolul si locul pe care-l ocupa administratia in cadrul regimului, contextul istoric in care actioneaza regimul. »3

Regimul politic nu poate si nu trebuie identificat cu forma de guvernare. Forma de guvernare desemneaza modul concret de formare si organizare a organelor puterii de stat, caracteristicile si principiile lor, raporturile dintre ele si celelalte organe ale statului, precum si raporturile dintre acestea si celelalte forme institutionalizate ale sistemului politic. In schimb, regimul politic inseamna materializarea unor operatiuni axiologice, a unei ierarhii specifice a valorilor, in general, a valorilor politice, in special. Cu exceptia monarhiilor absolute, unde se nasc regimuri dictatoriale, forma de guvernare nu poate decide natura regimului politic, ci ea, in mare masura, este rezultatul raportului dintre acesta si cetateni.

In 1967 la Bruxelles a avut loc Congresul International de Stiinta Politica, ce a avut ca obiect al dezbaterii problema clasificarii regimurilor politice.In cele din urma, in stiinta politica contemporana, s-au constituit doua mari orientari privind pozitiile tipologizarii regimurilor politice, fapt ce nu anuleaza, insa, marea diversitate de optiuni :

a) Clasificarile care pornesc de la fundamentarile traditionale, autori de referinta fiind Marcel Prelot si Georges Vedel.

b) Clasificarile care depasesc cadrul traditional, avand ca reprezentanti pe Maurice Duverger, G. Burdeau, Raymond Aron.4