Riscuri și Amenințări la Adresa Securității Globale

Abstract

Energy security is very important and currently is an integral part of any national security strategy. Access to cheap energy has become essential for modern economies and the uneven distribution of supply between countries led to significant vulnerabilities. This has resulted in threats to energy security, which generally take several forms, such as: political instability in producer countries caused by war or other factors, attacks on supply infrastructure, as well as accidents and natural disasters on different energy systems and the rising cost of fossil fuels.

Key words: energetic security, energy, resources, energetic policy, threats.

Introducere

In debutul secolului XXI asistăm la accentuarea dependenţei economiei mondiale de resursele energetice, în special de cele fosile iar lupta pentru resurse domină geopolitica ultimilor zeci de ani. Problema resurselor prezintă multe faţete, deficitul acestora având un rol important în declanşarea sau amplificarea unor conflicte, de polarizare şi/sau de catalizare a forţelor.

Analiza de faţă îşi propune să atingă, tangenţial, clarificarea conceptuală a ameninţărilor la adresa securităţii energetice şi modul în care U.E. şi NATO reuşesc să contracareze, prin strategiile elaborate, aceste ameninţări, riscuri şi pericole.

Accesul la energie ieftină, a devenit esenţial pentru funcţionarea economiilor moderne iar distribuţia neuniformă a aprovizionării cu energie între ţări a condus la vulnerabilităţi semnificative. Acestea s-au concretizat în ameninţări la adresa securităţii energetice care în general iau diverse forme, dintre care amintim: instabilitatea politică a ţărilor producătoare provocată de război sau de alţi factori, atacuri asupra infrastructurii de aprovizionare, precum şi accidente şi dezastre naturale asupra diferitelor sisteme energetice şi creşterea costurilor la consumul de combustibili fosili, cum ar fi petrolul şi gazul.

Securitatea energetică este ameninţată şi de creşterea semnificativă a preţurilor la energie, fie pe pieţele mondiale - aşa cum s-a întâmplat într-o serie de crize de energie de a lungul anilor - fie prin impunerea unor creşteri de preţuri ca efect a unor manipulări de tip monopol sau cartel. În unele cazuri, ameninţările pot veni din partea unei ţări cu statut de superputere energetică – astfel de state au posibilitatea de a influenţa în mod semnificativ pieţele mondiale prin acţiunea lor singulară.

Menţinerea unui flux continuu de energie este foarte importantă iar elementele care constituie ameninţări la adresa securităţii energetice, din acest punct de vedere, sunt daunele fizice la infrastructura energetică ca urmare a unor evenimente naturale, terorism, sau război.

Concurenţa sporită pentru resurse de energie duce, de asemenea, la formarea de grupuri de securitate, care să permită o distribuţie echitabilă de petrol şi gaze naturale între marile puteri. Grupul de cinci, precursori ai G8, a apărut prima dată în 1975 pentru a coordona politicile economice şi de energie, ca urmare a embargoului din 1973 pentru petrolul arab, a creşterii inflaţiei şi a unei încetiniri a economiei mondiale. Conceptul acesta are însă tendinţa de a se desfăşura în detrimentul economiile mai puţin dezvoltate.

Capitolul 1 CONSIDERAŢII TEORETICE ŞI TIPOLOGIA AMENINŢĂRILOR

Conceptele de pericol, ameninţare, risc şi vulnerabilitate au fost definite de diverse teorii şi abordări doctrinare din domeniul securităţii.

Pericolul ar putea fi definit drept o caracteristică a unei acţiuni sau inacţiuni, de a aduce prejudicii valorilor unei societăţi, persoanelor sau bunurilor acestora. În cazul pericolului, sursa, adresa, scopul, obiectivele şi efectele sunt probabile .

Ameninţările sunt factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele de securitate . Ameninţarea are indicatori concreţi, reprezentând o declarare a unei intenţii de a pedepsi sau a răni o persoană, în special în cazul în care aceasta nu doreşte un semn sau o avertizare asupra unui posibil necaz, pericol etc.

Din punct de vedere militar, analiza ameninţării poate avea în vedere procesul continuu de compilare şi examinare a tuturor informaţiilor disponibile referitoare la potenţiale activităţi ale inamicului. O astfel de analiză va evidenţia atât factorii existenţei inamicului, capacităţile, intenţiile, istoria şi ţintele acestora, cât şi mediul de securitate în care operează forţele proprii .

Cu cât ameninţarea este mai specifică, cu atât ţintele şi sursele sale sunt mai clare :