Rolul diplomației

Traind in secolul XXI, suntem nevoiti sa apelam si mai nou chiar si sa elaboram instrumente menite sa aplaneze sau in cel mai bun caz chiar sa elimine din perceptia noastra si cele mai mici elemente ale violentei, teroarei si razboiului ca fenomen in epoca noastra. Epoca pe care noi dorim si tindem intr-un fel sau altul de a o face una de tip pacifista. Desigur ca mai avem mult de muncit pina a ajunge la adevaratul sens al cuvantului " PACIFIST " si ca de fapt de multe ori unii din noi (ma refer aici mai mult la unele din statele lumii) dorind sa faca o lume mai buna sau in cel mai rau caz chiar ascunzandu-se in spatele unor aspiratii pacifiste, in realitate au scopuri meschine si tenebre instaurand mai mult haos si panica in societatea noastra. Rezolvarea problemelor sau mai bine zis stabilirea unui echilibru, deoarece nu putem vorbi inca despre o solutionare completa a tuturor formelor de conflict, este scopul pe care si-l propune diplomatia, oricare ar fi ea: militara, economica, culturala, etc.

Atat diplomatia contemporana cat si cea istorica are un caracter foarte nestabil, fapt pe care il accentuaeaza chiar si Henry Kissenger in paginile cartii sale "Diplomatia"(Aproape ca printr-o lege a firii, in fiecare secol pare a se ivi o tara cu puterea, vointa si imboldul intelectual si moral de a modela intregul sistem international potrivit propriilor sale valori)[ ]. Fapt care dupa parerea mea si determina rasturnarea si tulburarea permanenta a sistemului international , deoarece fiecare tara care incepe a-si modela acest sistem, o face in paralel cu sistemul de valori si principii proprii si odata ce acest stat este inlocuit in varful ierarhie de un alt stat, aceste valori sunt schimbate, ordinea mondiala fiind supusa unui noi soc cu un impact si un rezultat incert.

Daca sa vorbim despre epoca contemporana in propria-mi viziune trebuie sa spun ca acesteia ii sunt caracteristice alte principii de delimitare a statelor in ierarhia importantei pe arena internationala si in ierarhia greutatii cuvantului(parerii) pe care il are de spus. Ba mai mult, o sa imi permit sa contrazic cuvintele marelui H.Kisennger din aceeasi carte despre care am mentionat mai sus "Diplomatia"(...in secolul XX, nici o tara nu a influentat relatiile internationale atat de hotarator si in acelasi timp ambivalent precum SUA) [ ] si sa spun ca de la inceputul epocii contemporane nu mai avem acea dominatie sau influenta a unui singur stat de care sa depinda intregul sistem international. Dar avem o succesiune permanenta la acest capitol, fiind martorii la o depasire a palierului classic, deoarece aceasta epoca fiind una a dinamicii este caracterizata de schimbari permanente in ceea ce priveste intaetatea statelor. Asa ca, nu putem spune ca SUA au avut sau au o greutate a cuvantului mai mare decat URSS sau mai nou Rusia si invers ca URSS/ Federatia Rusa a influentat mai mult mersul omenirii decat SUA. Anume aceasta succesiune permanenta de la carma lumii si determina diferenta dintre celelate perioade ale istoriei si acest caracter tensionat in care se afla acum omenirea, cu focare de razboi in majoritatea regiunilor ale globului pamantesc, cu toate ca inca la 27 august 1928 prin intermediul Pactului Briand-Kellog[ ], razboiul este pus in afara legii iar statele obligandu-se sa renunte la el ca instrument al politicii nationale si sa foloseasca relatiile bi/multilateral pacifiste pentru realizarea politicilor lor nationale. Astfel niciodata in istoria omenirii nu a fost nevoie de competentele si atributiile diplomatiei cum la etapa actuala. Etapa cind omenirea se considera a fi una mai superioara cand cunoaste performante nemaiintalnte in domeniul nanotehnologiilor sau IT, insa necapabila sa invete lectia oferita de intreg cursul istoriei in ceea ce priveste razboiul,cauzele, efectele si solutionarea acestuia.