Rolul Uniunii Africane în Rezolvarea unor Conflicte Regionale

I. Consideratii privind dimensiunea conflictelor si prezentarea generala

I.1. Definirea conflictului.

Unul dintre conceptele identitare ale geopoliticii il constituie conflictualitatea sau, altfel spus, acolo unde exista conflict exista obiect de analiza geopolitica. Conflictualitatea, in toate formele sale, exprima starea de fapt a sistemului geopolitic mondial, echilibrele si dezechilibrele sale, simetria si asimetria sa.

CONFLÍCT, conflicte, s.n. 1. Neințelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; cearta, diferend, discuție (violenta). ♢ Loc. vb. A intra in conflict (cu cineva) = a se certa (cu cineva). ♢ Conflict de frontiera = ciocnire intre unitați militare insarcinate cu paza frontierei intre doua state. ♦ Razboi. 2. Contradicție intre ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determina desfașurarea acțiunii dintr-o opera epica sau dramatica. – Din lat. conflictus

Din punct de vedere geopolitic, conflictul, esenta acestei stiinte in fapt, comporta cateva caracteristici clare: pozitie pe harta lumii, cauze, actorii geopolitici implicati, motivatia protagonistilor, contextul geopolitic, configuratia teritoriala si consecintele acestuia asupra distributiei in spatiu a anumitor elemente, ideologia sau teoria geopolitica care-l legitimeaza din punct de vedere stiintific etc.

I.2. Dimensiunile conflictului.

In privinta cauzalitatii, aceasta, desi complexa, se regaseste insa, cel putin, in trei dimensiuni clar identificate:

• economica. Cele mai multe dintre conflictele lumii au avut si au la baza cauze economice indiferent de haina pe care o imbraca. Accesul direct la anumite resurse – petrol (conflictele Golfului), apa (disputa dintre Turcia, Siria si Iraq asupra apei celor doua fluvii, Tigru si Eufrat; India si Pakistan asupra Indusului, Israel si Palestina asupra acviferelor din Cisiordania etc.), uraniu, diamante etc. a insufletit atatea conflicte in sec. al XX-lea.

• geostrategica. Dobandirea unei pozitii geostrategice asupra unor spatii cu o anumita semnificatie, fie ca au resurse, fie au o pozitie geostrategica insemnata (stramtori, canale) constituie un motiv destul de intemeiat pentru determinarea unei stari conflictuale. De exemplu, cucerirea inaltimilor Golan de catre Israel, in dauna Siriei (razboiul de 6 zile din 1967), punct geostrategic asupra Lacului Tiberiada (cu apa dulce).

• identitara. Frecvent multe dintre conflictele lumii capata conotatii identitare, indifferent de natura acestora, fie ca sunt nationale (razboaiele de independenta care au dus la crearea statelor moderne), etnice (conflictele Africii, bascii, kurzii etc.), ideologice (nazismul, comunismul etc.) sau religioase (catolici-protestanti, Irlanda de Nord; mozaici-islamici, Israel-Palestina; islamici-crestini, SUA-Iraq, suniti-siiti, Iran-Iraq etc.

Caile de manifestare a conflictualitatii sunt si ele multiple, plecand de la starea de conflict „0”, cooperare (cai diferite in atingerea acelorasi obiective. Ex: Franta. Germania vs. S.U.A.), apoi competitie (incercarea de a atinge anumite obiective submineaza posibilitatea celorlalti de a face la fel), la o faza mai avansata de tensiune diplomatica (sau conflict static, viziuni diferite asupra unei probleme de interes comun) si pana la faza de criza (amenintarea cu utilizarea fortei) sau conflict armat.

II. Consideratii generale privind Uniunea Africana

Uniunea Africana (UA) este succesoarea Organizatiei Unitatii Africane (OUA).

OUA a fost o organizatie regionala cu competenta generala pe continentul african si a fost creata la 25 mai 1963, prin Carta Organizatiei Unitatii Africane, avand drept scopuri intarirea unitatii si cooperarii statelor africane, apararea colectiva a statelor membre, eradicarea colonialismului in Africa si dezvoltarea cooperarii internationale conform Cartei ONU.

In anul 2002, OUA a fost inlocuita cu Uniunea Africana, organizatie care reuneste toate statele de pe continentul african.

Actul constitutiv al UA a fost adoptat la 11 iulie 2000, la summit-ul OUA de la Lomé (Togo) si a fost supus semnarii si ratificarii statelor membre ale OUA, intrand in vigoare in mai 2001. Inlocuirea OUA cu UA a avut loc oficial la 9 iulie 2002, cu ocazia primei Conferinte a Uniunii, la Durban (Africa de Sud).

Inspirata de Uniunea Europeana, Uniunea Africana a fost creata pentru realizarea unei mai bune integrari, guvernari si stabilitati pe continentul african, avand in vedere dificultatile mari prin care au trecut statele africane in ultimele decenii.

UA urmareste sa devina o institutie fundamentala si principala organizatie in domeniul promovarii integrarii sociale si economice accelerate a continentului, in vederea intaririi unitatii si solidaritatii intre tarile si popoarele, bazata pe o Africa unita si puternica. Organizatie cu continentala – panafricana – UA actioneaza pentru punerea in aplicare a programului sau in domeniul dezvoltarii si integrarii si pentru promovarea pacii, securitatii si stabilitatii pe continent.

UA s-a constituit avand la baza principiile egalitatii, suveranitatii si interdependentei statelor, respectarii frontierelor, neamestecului in treburile interne, interzicerii fortei si a amenintarii cu forta, apararii drepturilor omului si ale popoarelor, democratiei si suprematiei dreptului dar, ca un aspect de noutate in planul relatiilor internationale, si dreptul la ingerinta al UA pentru a interveni in treburile interne ale statelor, pentru a impiedica crimele de razboi, genocidul si crimele contra umanitatii.

De asemenea, intre principiile pe baza carora functioneaza UA, se numara si promovarea egalitatii intre barbati si femei, respectarea principiilor democratiei, drepturilor omului, statului de drept si a bunei guvernari, promovarea justitiei sociale pentru a asigura o dezvoltare economica echilibrata, respectarea caracterului sacrosant al vietii umane si pedepsirea asasinatelor politice, actelor teroriste si activitatilor subversive, condamnarea si eliminarea schimbarilor anticonstitutionale de guverne.