Sisteme Electorale în SUA

1. Definiţia şi noţiunea sistemului electoral şi a scrutinului electoral

Majoritatea celor care abordează tematica electorală, definesc conjunctiv sistemul, tipurile de scrutin, formulele ori metodele de atribuirea mandatelor, încât, în cele mai multe cazuri, nu rezultă cu claritate, dacaă se vorbeşte de unul şi acelaşi aspect ori dacă se impune un tratament disjunctiv, în context.

Sistemul electoral poate fi definit ca totalitatea normelor juridice privitoare la organizarea, desfăşurarea şi valorificarea rezultatelor alegerilor. Acesta include un ansamblu de reguli, acte şi proceduri în care se includ şi îi dau conţinut tipurile de scrutin şi metodele de transformare a voturilor în locuri şi de atribuire a mandatelor.

Sistemul electoral dintr-o ţară este profund influenţat de sistemul de partide. Din acest motiv, orice discuţie despre numărul, natura şi relaţiile dintre partidele existente în viaţa politică a unei ţări trebuie precedată de înţelegerea principalelor modele de sisteme electorale şi de consecinţele acestora asupra tipului de selecţie politică practicată.

Scrutinul electoral reprezintă totalitatea actelor care constituie operaţiunea electorală propriu-zisă. În mod curent scrutinul se confundă cu modul de scrutin care înseamnă însă felul în care este concretizat şi aplicat actul electoral. Consacrarea prin lege electorală a unui anumit mod de scrutin reprezintă un moment de discordie majoră între partidele politice deoarece fiecare dintre modurile de scrutin avantajează unele partide dar dezavantajează altele. Alegerile au un trecut îndelung : au apărut încă în perioada tribală unde, de regulă, modul de alegere erau aplauzele sau ovaţiile. Evul mediu, mai ales din cauza alegerilor din interiorul bisericii catolice a utilizat votul unanim, situaţie care a creat mari dificultăţi în alegerea papei.

2. Tipologii ale sistemelor electorale şi modurilor de scrutin

În epoca modernă şi mai ales în sec. XIX a fost utilizat votul majoritar. În lumea contemporană se practică două moduri principale de scrutin, la care se adaugă unul mixt:

1) Sistemul majoritar ,uninominal sau de listă cu unul sau două tururi de scrutin

2) Sistemul reprezentării proporţionale

3) Sistemul electoral mixt.

2.1 Sistemul electoral majoritar

Este cel mai vechi mod de delegare a reprezentanţilor şi a fost utilizat pretutindeni în veacul al XIX-lea. El funcţionează pe baza următorului principiu: într-o circumscripţie, candidatul care obţine majoritatea voturilor fără o majoritate absolută este declarat învingător.

Scrutinul majoritar prezintă următoarele forme :

Scrutinul uninominal - este sistemul în care pentru fiecare circumscripţie există un singur mandat pus în joc şi fiecare alegător dispune de un singur vot prin care alege, dintre mai mulţi candidaţi un singur reprezentant;

Scrutinul plurinominal - reprezintă sistemul în care pentru fiecare circumscripţie există mai multe mandate puse în joc şi fiecare alegător are atâtea voturi câte mandate sunt puse în joc, dar nu poate acorda mai multe voturi aceluiaşi candidat; alegătorii desemnează, dintre mai mulţi candidaţi doi sau mai mulţi reprezentanţi ori dintre mai multe liste de candidaţi, o listă de reprezentanţi;

Scrutin cu un singur tur ( scrutin pluralitar) – este cel mai răspândit sistem, candidatul fiind declarat ales dacă, după prima votare el a întrunit majoritatea simplă sau relativă, adică cel mai mare număr de voturi, indiferent de câţi alegători s-au prezentat la urne; acest sistem este specific sistemului britanic;

Scrutin cu două tururi (scrutin majoritar) – intervine dacă după prima votare, candidatul nu a obţinut majoritatea absolută, pe care legea o cere, adică cel puţin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate. Acest sistem îşi are originea în Franţa iar alegerile se desfaşoară conform principiului: primul tur alege, al doilea tur elimină.

2.2. Sistemul electoral proporţional

Permite nu doar reprezentarea majorităţii, ci şi a minorităţilor. Astfel se pot exprima nu doar opţiunile politice ci şi cele culturale (religioase, lingvistice, etnice, etc). Potrivit acestui sistem mandatele parlamentare se împart candidaţilor proporţional cu voturile obţinute în alegeri, astfel încât există un raport direct proporţional între mandatele parlamentare obţinute de fiecare partid politic în parte şi voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.