Sisteme electorale și modalități de scrutin de la teorie la practică - Studiu de caz - Germania

Un sistem electoral este ansamblul de reguli care determină modul în care sunt alegerile și referendumurile efectuate și modul în care rezultatele lor sunt determinate. Sistemele politice electorale sunt organizate de guverne, în timp ce alegerile non-politice pot avea loc în companii, organizații non-profit și organizații informale. Sistemele electorale constau într-o serie de reguli care reglementează toate aspecte ale procedurii de vot: când se organizează alegeri, cine are voie să voteze, cine poate aplica, cum se votează și cum sunt numărate voturile, metoda electorală, limitele cheltuielilor pentru campanii, și alți factori care pot afecta rezultatul. Sistemele electorale politice sunt definite prin constituții și legi electorale, acestea sunt de obicei conduse de comisiile electorale și pot utiliza mai multe tipuri de alegeri pentru diferite funcții. Unele sisteme electorale aleg un singur câștigător într-o singură funcție, în calitate de prim-ministru, președinte sau guvernator, în timp ce alții aleg mai mulți câștigători, cum ar fi membrii parlamentului sau ai consiliului directori.

Alegerile pot fi diferențiate de două perspective distincte: prima este legată de diferitele niveluri de guvernare în care este împărțită o țară (nivel național, de stat sau local). Când sunt luate în considerare două elemente suplimentare - natura statului (unitar sau federal) și sistemul legislativ (unicameral sau bicameral), numărul opțiunilor crește. O a doua diferență esențială este cea legată de faptul că pozițiile în dezbatere pot fi cu un singur membru sau cu mai mulți membri. Această distincție este vitală pentru a analiza funcționarea și performanța sistemelor de guvernare în care conexiunea dintre efectele produse de alegerile prezidențiale și cele legislative are o importanță crucială, ce are tendința de a fi minimizată în așa măsură încât definiția cea mai frecvent utilizată a sistemelor electorale este: traducerea voturilor în mandate.

Atunci când alegerile implică crearea sau reînnoirea unei entități colegiale, gama de opțiuni este extinsă, iar integrarea acesteia poate fi ghidată de diferite obiective politice care nu sunt neapărat compatibile în practică. Pe de o parte, asigurarea unei proporționalități mai mari; iar pe de altă parte, încercarea ca partidul politic cu un număr mai mare de voturi să fie răsplătit cu locurile necesare pentru a obține o majoritate parlamentară care i-ar putea permite să guverneze fără a fi nevoie să caute niciun acord sau sprijin din partea altor forțe politice.

Alegerea sistemului electoral este una dintre cele mai importante decizii instituționale pentru orice democrație, aceasta având un efect profund asupra vieții politice viitoare a țării în cauză, iar sistemele electorale, odată alese, rămân adesea destul de constante, întrucât interesele politice se solidifică și răspund la stimulentele prezentate de aceștia. Adesea, alegerea a fost în esență accidentală, rezultatul unei combinații neobișnuite de circumstanțe, a unei tendințe trecătoare sau a unei istorii a istoriei, cu impactul colonialismului și efectele vecinilor influenți fiind deseori deosebit de puternice. În egală măsură, criza politică în cadrul unei democrații consacrate poate duce la un impuls pentru schimbarea sistemului electoral și, chiar și fără criza politică, militarii pentru reforma politică pot încerca să pună schimbarea sistemului electoral pe agenda politică.