Sisteme Electorale și Moduri de Scrutin

Sociologia politică ca şi celelalte discipline limitrofe dreptului constituţional, politologia, filosofia politică, antropologia dreptului, ştiinţele administrative ş.a. ,îşi dispută uneori concepte comune precum: sistemul electoral şi modul de scrutin.

Potrivit ştiinţei contemporane, sistemul reprezintă un ansamblu de elemente aflate în interacţiuni stabile. Lato sensu, în cazul nostru sistemul electoral va desemna totalitatea proceselor şi procedeelor politice, juridice şi organizatorice de pregătire, desfaşurare şi finalizare a unor alegeri politice. Adică ansamblul tuturor fenomenelor conexe alegerilor unde avem în vedere dreptul electoral, normele juridice adiacente procesului electoral, modul de scrutin utilizat, campania electorală şi susţinerile ei financiare. Având în vedere acest lucru, majoritatea specialiştilor pun în corelaţie nemijlocită naşterea sistemului electoral cu instituţionalizarea principiului democratic de cârmuire a statului.

Sistemul electoral definit şi ca un mecanism de transformare a voturilor în demnităţi publice, prezintă ca element de bază modul de scrutin.

În dreptul electoral, conceptul de scrutin desemnează modul de convertire legală a voinţei alegatorilor în mandate parlamentare. Altfel spus, el reprezintă ansamblul actelor care constituie operaţiunea electorală propriu-zisă. Datorită diversităţii înfaţişărilor sale, noţiunea de scrutin este mai rar folosită ca atare şi de obicei în sens generic. Majoritatea covârşitoare a teoreticienilor vorbesc despre modurile de scrutin, modalitatea desemnând în acest caz “felul de a exista”, maniera in care este concretizat şi aplicat actul electoral.Modul de scrutin oficial este decis de interese de partide, de proiecţia pe care fiecare formaţiune politică şi-o elaborează privitor la audienţa pe care o deţine in rândul electoratului sau de concluziile repetate ale propriului marketing politic. Asfel, teoriticienii ţin sa precizeze că, în principiu, criteriile potrivit carora s-ar cuveni operată alegerea unui mod de scrutin sunt: simplitatea, echitatea şi eficacitatea.

Modul de scrutin, elementul fundamental al sistemului electoral determină într-o largă masură conţinutul real al noţiunii de reprezentare şi funcţia instituţiei reprezentetive. Prin însaşi semnificaţia intrinsecă a noţiunii, scrutinul se incheie odată cu finalizarea votării, iar ceea ce urmează nu mai aparţine de scrutin, ci îl succede acestuia. De fapt noi trebuie să raportăm scrutinul ca parte a sistemului electoral la doua elemente substanţial hotarâtoare în context: structura buletinului de vot şi perioada corespunzătoare votului.

II. Tipologii ale sistemelor electorale şi modurilor de scrutin

Alegerile constituie principiul de baza al democraţiilor reprezentative. Prin ele se asigură legitimitatea politică fară de care guvernările democratice nu pot fi eficiente. Metoda prin care, tehnic discutând, voturile se transformă în demnitâţi publice sau locuri defineşte modul de scrutin. Din aceasta perspectivă sunt acceptate trei mari tipuri de sisteme electorale: sistemul majoritar, sistemul proportional si sistemul mixt.

I. Sistemul majoritar

Sistemul electoral majoritar este cel mai vechi mod de delegare a reprezentanţilor şi a fost utilizat pretutindeni în veacul al XIX-lea. El functioneaza pe baza următorului principiu: intr-o circumscriptie, candidatul care obţine majoritatea voturilor fără o majoritate absolută este declarat învingător. Acest tip de scrutin, prin bipartidismul pe care-l favorizează, asigură o buna stabilitate politică, in sensul că partidul aflat la putere are asigurată o majoritate parlamentară absolută, fapt ce îi permite exercitarea unei guvernări fară sincope (cel puţin in teorie). În funcţie de numărul de mandate puse in joc in fiecare circumscripţie, sistemul majoritar poate fi: uninominal şi plurinominal.

Scrutinul uninominal presupune faptul că in fiecare circumscriptie se disputa un singur mandat, iar alegatorul poate acorda un singur vot. Având in vedere tipul de majoritate necesara castigarii mandatului, acest tip de scrutin poate fi organizat în:

a. Sisemul uninominal cu un tur potrivit căruia, ţara este împărţită în circumscrupţii electorale, fiecare reprezentată de un singur deputat. Fiecare alegător dispune de un vot.