Sistemul politic din Republica Moldova

INTRODUCERE

Odată cu obţinerea independenţei şi a suveranităţii, Republica Moldova a fost pusă în faţa unor cerinţe imperative şi de mare necesitate de a întreprinde, într-un mod radical, reformări în sistemul său nou creat în scopul de a crea un stat prosper şi democrat după un model occidental. Însă, acest scop nu a fost atins nici pînă în prezent, deoarece crearea instituţiilor democratice a fost tergiversată şi ineficient efectuată, în rezultatul căreia nu s-a putut realiza nici buna funcţionare a sistemului politic şi nici a celui economic din Republica Moldova. O problemă aparte în ceea ce priveşte partidele politice constă în aceea că în Republica Moldova încă nu este dezvoltată, la nivelul corespunzător, conştiinţa politică. Acesta este şi motivul de ce nu dispunem de un sistem de partide stabil, de tipul celui american, german sau britanic. Pentru Republica Moldova este specific faptul că partidele politice caută propria lor bază socială, electoratul, ale căror interese trebuie să le apere. Insă aceste căutări sînt complicate şi neuniforme, deoarece structura socială a societăţii este variată, păturile sociale sînt amestecate: pe de o parte, are loc procesul divizării unor pături sociale, iar, pe de altă parte, păturile sociale, care se află in process de formare, nu şi-au determinat clar orientarea sa. Ca rezultat, avem un sitem de partide foarte pestriţat, fiind într-o continuă schimbare şi instabilitate. Fapt pe care am încercat sa-l prezentăm în lucrarea dată, care este compusă din introducere, 2 capitole, concluzii şi bibliografie. Scopul cercetării constă în determinarea căilor de perfecţionare a sistemului de partide în Republica Moldova în perspectiva imbunătăţirea nivelului politic, social, cultural şi nu in ultimul rînd, cel economic. La baza metodologică şi teoretică a cercetărilor au stat lucrările fundamentale în domeniul politologiei, doctrine, cercetări ale politologilor din Republica Moldova şi România, precum şi ale cercetătorilor străini.

Capitolul I. Sistemele de partide.

Sistemul de partide reprezintă totalitatea partidelor existente într-un stat şi legaturile între ele.

Emergenţa sistemelor de partide este determinată, în viziunea politologului francez Maurice Duverger, de un şir de factori de ordin socioeconomic, ideologic şi tehnic. Dezvoltarea intensivă a capitalismului în secolul XIX a determinat emergenţa partidelor liberale şi conservatoare ca un produs al apariţiei burgheziei industriale şi comerciale, care s-a separat de aristocraţia funciară. Apariţia partidelor socialiste, social democrate şi comuniste era un produs al întăririi clasei muncitoare.

1.1 Noţiunea de partid politic, tipologia partidelor politice

Noţiunea de partid provine de la latinescul pars-particică, partire-a deviza. Partidele politice sunt actorii principali ai procesului politic, dat fiind faptul că ele agregă cerinţele sociale în politici coerente, proces care oferă alegătorilor o alegere în companiile electorale, formează guvernul, acţionează în calitate de opoziţie în legislative, rezolvă problemele social majore.

Desigur nu toate partidele au o ideologie, existînd şi aşa numitele partide nonideologice ,,cath all party” (partidul agaţă-i pe toţi), care au nişte principii programatice foarte vagi, scopul lor reducîndu-se la acapararea a cît mai multe voturi. Nu toate partidele luptă pentru acapararea puterii, unele au scopul să sustragă voturile concurenţilor electorali, pentru ca aceştea să nu poată trece în parlament, creînd teren liber pentru alt partid (de cele mai multe ori, acestea le-a creat pe primele în acest scop).

În baza criteriului ideologic partidele se împart în:

a) electorale care nu au nici o ideologie, operînd doar cu nişte lozinci electorale, cu scopul de atrage masele (aşa numitele ,,agaţă-i pe toţi). În SUA, acestea sunt partidul republican şi cel democrat.

b) carismatice care unesc membrii săi în jurul unui lider;

c) ideologice sau conceptuale sunt partidele care activeză în baza unui program ideologic. În 1951, Maurice Duverger propune pentru acest criteriu conceptul de ,,familie politică”, prin care întelege orientările politice care au contribuit la apariţia mai multor partide. Există 8 grupuri de partide ce reies din criteriul respectiv:

1) partidele liberale (Partidul Liberal în Moldova –PSL este o formaţiune social liberală);

2) confesionale recurg activ la retorica religioasă (PPCD în Moldova);

3) social- democratice şi socialiste. În Moldova, există partidul Social-democrat, care este de fapt primul partid de tip democratic din Moldova, format la 13 mai 1990.

4) comuniste-în Moldova partidul Comunist a fost înregistrat la 8 aprilie 1994;

5) conservatoare

6) naţionale şi naţionaliste

7) fasciste-în Moldova, există NBP, partidul Naţional-bolşevic, care are puternice elemente fasciste atît în ideologie, cît şi în practica sa politică.

După temperamentul politic sînt partide: revoluţionare, reformiste, conservatoare , reacţionare.

După criteriul de clasă partidele se impart în: muncitoreşti, ţărăneşti, burgheze, feudale, aristocratice, ale marilor latifundiari, intelectuale.

După disciplina internă vom deosebi partide cu disciplină rigidă şi cu disciplină slabă.

După poziţia pe eşichierul politic avem partide de dreapta, partide de stînga, partide extremiste.