Spațiul social european

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 23706
Mărime: 205.42KB (arhivat)
Publicat de: Camil Sandu
Puncte necesare: 9

Cuprins

  1. 1. Generalităţi
  2. 1.1 Ce este Spaţiul Social European (SSE)?
  3. 1.2 Limitele geopolitice ale SSE.
  4. 1.3 Perspective
  5. 2. Construcţia Spaţiului Social European
  6. 2.1 Elaborarea şi implementarea la nivel european a cadrului
  7. legislativ necesar pentru a se pune bazele unei Europe Sociale şi
  8. Solidare
  9. 2.2 Construcţie instituţională
  10. 2.3 Finanţare
  11. 2.3.1 Organisme de finanţare
  12. 2.3.2 Distribuţia fondurilor comunitare
  13. 2.3.3 Evaluarea rezultatelor
  14. 3. Strategii pentru consolidarea SSE
  15. 3.1 Iniţiative legislative menite să sprijine consolidarea SSE.
  16. 3.2 Organizaţii, asociaţii, institute de cercetare create sau în curs de înfiiinţare, capabile să sprijine construcţia SSE ( Ex: REVES,INAISE,EMES,European Social Forum, CECOP, CICOPA-Europa, CCACE,etc.)
  17. 4. Direcţii de acţiune pentru integrarea armonioasă a României în SSE.Propuneri şi observaţii de ordin general.
  18. 5. Concluzii

Extras din referat

1.Generalităţi

1.1 Ce este Spaţiul Social European (SSE) ?

În cadrul Consiliului European de la Strasbourg ( din 9 decembrie 1989), şefii de stat şi de guvern ( cu excepţia Marii Britanii ) au adoptat Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor care formuleză 12 principii cu scopul de a crea o bază de hotărâri ce pot ameliora libera circulaţie a persoanelor. Această cartă era cu atât mai necesară cu cât spaţiul nu era încă delimitat, în ciuda articolului 117 din Tratatul de la Roma cu privire la armonizarea nivelului de trai şi în pofida creării în 1990 a Fondului Social European.

Prin Tratatele de la Maastricht se relansează construcţia Spaţiului Social European ( tot fără Marea Britanie ) iar Conferinţa Interguvernamentală de la Torino din 29 martie 1996 propune noi orientări.Chiar dacă situaţia îi priveşte pe toţi cetăţenii (şi nu numai pe cei activi ), rezultatele sunt dintre cele mai modeste: tentaţiile de dumping tind să ia amploare, migraţia forţei de muncă spre regiuni în care costul este mai mic se intensifică , iar instituirea sistemelor de protecţie este prea lentă.

Apare totuşi o speranţă la 1 ianuarie 1995, o dată cu aderarea Austriei, Finlandei şi mai ales a Suediei; “acquis-urile sociale “ importante ale celor trei ţări pot servi de exemplu şi pot ridica ştacheta pentru celelalte legislaţii elaborate de către statele membre.

Europa Socială

Date fiind priorităţile mai ales economice care au stat la început la baza construcţiei comunitare, această ramură a fost mult timp considerată o “rudă săracă ” a procesului de integrare.Tratatul de la Roma prevăzuse, desigur, obiectivele generale de ameliorare a condiţiilor de muncă prin colaborarea mai strânsă între statele membre, dar a fost nevoie să vină anii ’80 pentru ca această dimensiune să fie luată serios în calcul şi percepută ca un factor de coeziune. Actul Unic, care recunoştea principiul majorităţii calificate în adoptarea măsurilor şi tehnicilor în acest domeniu, a deschis calea elaborării unui drept european şi Tratatul de la Maastricht ( protocolul anexat are legătură cu politica socială), apoi cel de la Amsterdam au dat un nou impuls extinderii competenţelor Uniunii. Printre realizările care, la ora actuală, au o influienţă limitată se poate menţiona:

- Semnarea în decembrie 1989 a unei Carte a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, la care Marea Britanie a refuzat să se asocieze şi care se referă în special la remunerare, egalitatea şanselor, proceduri de negociere, ocuparea forţei de muncă şi specializare;

- Introducerea, sub formă de directive, a unor norme minimale, pentru a evita “dereglările”, riscurile de dumping sau diferenţele prea evidente dintre ţări, fără a dăuna în vreun fel specificului legislaţiilor în vigoare;

- Folosirea unor instrumente financiare care, după exemplul FSE, permit combaterea şomajului pe termen lung, a marginalizării şi a sărăciei, prin ameliorarea nivelului de calificare şi a capacităţii de adaptare la mutaţiile tehnologice, punând accentul pe cunoştinţele practice şi pe protecţia mai eficientă a persoanelor aflate în dificultate ( inclusiv handicapaţii );

- Instaurarea unui veritabil dialog între sindicate şi asociaţiile angajatorilor în vederea stabilirii unor reglementări, cum ar fi aceea a concediului de creştere a copilului, a igienei şi securităţii, a drepturilor egale între bărbaţi şi femei sau a concedierii colective;

- Crearea unei reţele de schimburi de informaţii şi de experienţă care are drept scop armonizarea modalităţilor de integrare.

Baza juridică a Spaţiului Social European se află în art. 118 şi art. 130 din Tratatul C.E.E. şi în Actul Unic European, care a fost adoptat în 1986.

Actul Unic, semnat la 17 şi la 28 februarie 1986, intră în vigoare pe 1 iulie 1986, modificând tratatele de bază ale Comunităţii( Tratatul de la Paris, creatorul CECO, Tratatele de la Roma ce au instituit CEE şi Euratom ). El relansează construcţia europeană care are nevoiede un imbold, atât economic ( desăvârşirea Marii Pieţe Interne, punerea în practică a unei politici de cercetare şi tehnologizare, întărirea SEM ), cât şi instituţional ( extinderea votului majorităţii calificate, lărgirea rolului Parlamentului de la Strasbourg, dezvoltarea unui spaţiu social ).

Această relansare a experienţei comunitare a fost dorită de comisarii europeni, sub impulsul lui Jacques Delors, pentru lupta împotriva “europenismului ” dezvoltat după cel de-al doilea şoc petrolier (1979 ) şi după anii de “criză” sau de recesiune care au urmat La originea acestui Act se află aprobarea de către şefii de stat şi de guvern a unui ansamblu de măsuri propuse în 1985 de Comisia de la Bruxelles, sub forma unei Cărţi Albe.

Voinţa politică exprimată în Tratatul de la Roma şi în Actul Unic European, de a crea o Piaţă Unică precum şi acordul de la Schengen au permis dezvoltarea şi consolidarea la nivel European a conceptului de Spaţiu Social European. Astfel a fost evidenţiată posibilitatea reală de a crea o Europă socială şi solidară prin aplicarea unor politici sociale adecvate diverselor regiuni comunitare şi prin corecta elaborare şi aplicare a normelor de drept social European.

Preview document

Spațiul social european - Pagina 1
Spațiul social european - Pagina 2
Spațiul social european - Pagina 3
Spațiul social european - Pagina 4
Spațiul social european - Pagina 5
Spațiul social european - Pagina 6
Spațiul social european - Pagina 7
Spațiul social european - Pagina 8
Spațiul social european - Pagina 9
Spațiul social european - Pagina 10
Spațiul social european - Pagina 11
Spațiul social european - Pagina 12
Spațiul social european - Pagina 13
Spațiul social european - Pagina 14
Spațiul social european - Pagina 15
Spațiul social european - Pagina 16
Spațiul social european - Pagina 17
Spațiul social european - Pagina 18
Spațiul social european - Pagina 19
Spațiul social european - Pagina 20
Spațiul social european - Pagina 21
Spațiul social european - Pagina 22
Spațiul social european - Pagina 23
Spațiul social european - Pagina 24
Spațiul social european - Pagina 25
Spațiul social european - Pagina 26
Spațiul social european - Pagina 27
Spațiul social european - Pagina 28
Spațiul social european - Pagina 29
Spațiul social european - Pagina 30
Spațiul social european - Pagina 31
Spațiul social european - Pagina 32
Spațiul social european - Pagina 33
Spațiul social european - Pagina 34
Spațiul social european - Pagina 35
Spațiul social european - Pagina 36
Spațiul social european - Pagina 37
Spațiul social european - Pagina 38
Spațiul social european - Pagina 39
Spațiul social european - Pagina 40
Spațiul social european - Pagina 41
Spațiul social european - Pagina 42
Spațiul social european - Pagina 43
Spațiul social european - Pagina 44
Spațiul social european - Pagina 45
Spațiul social european - Pagina 46
Spațiul social european - Pagina 47
Spațiul social european - Pagina 48
Spațiul social european - Pagina 49
Spațiul social european - Pagina 50
Spațiul social european - Pagina 51
Spațiul social european - Pagina 52
Spațiul social european - Pagina 53
Spațiul social european - Pagina 54
Spațiul social european - Pagina 55
Spațiul social european - Pagina 56
Spațiul social european - Pagina 57
Spațiul social european - Pagina 58
Spațiul social european - Pagina 59
Spațiul social european - Pagina 60
Spațiul social european - Pagina 61
Spațiul social european - Pagina 62
Spațiul social european - Pagina 63
Spațiul social european - Pagina 64
Spațiul social european - Pagina 65
Spațiul social european - Pagina 66
Spațiul social european - Pagina 67
Spațiul social european - Pagina 68
Spațiul social european - Pagina 69
Spațiul social european - Pagina 70
Spațiul social european - Pagina 71
Spațiul social european - Pagina 72
Spațiul social european - Pagina 73
Spațiul social european - Pagina 74
Spațiul social european - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Spatiul Social European.doc

Alții au mai descărcat și

Școala de geopolitică românească

Ion Conea reprezinta una dintre contributiile geopolitice romanesti cele mai importante. De profesie geograf, Conea are pareri asemanatoare cu cele...

Politica de ocupare a forței de muncă - Strategiile Uniunii Europene de combatere a șomajului

În această lucrare ne propunem să aducem la cunoștință strategiile pe care Uniunea Europeană le are în vedere în combaterea șomajului, mai cu seamă...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Blocada Berlinului

Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Te-ar putea interesa și

Legislația Internațională a Muncii

INTRODUCERE Tema care face obiectul prezentei lucrări - dreptul internaţional al muncii - trezeşte un interes crescând în lumea contemporană,...

Studiu Comparativ privind Impozitele Practicate în Spațiul Economic European

1.Fiscalitatea în economia de piaţă. 1.1 Conţinut şi interpretări privind fiscalitatea în economia de piaţă. Într-un stat de drept repartizarea...

Importanța Parlamentului European

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Având în vedere faptul că Proiectul de tratat constituţional al Uniunii Europene nu a fost încă semnat...

Reforma Instituțională a Uniunii Europene

I. Consideraţii introductive Având în vedere faptul că Proiectul de tratat constituţional al Uniunii Europene nu a fost încă semnat oficial, vom...

Managementul dezvoltării rurale - Comuna Pojorâta

1.1. Caracteristicile generale COMUNA POJORATA Asezare geografica: Comuna Pojorâta este o localitate în județul Suceava, Bucovina,...

Munca în spațiul european și principalele sale implicări

INTRODUCERE Economiile moderne se bazează pe cunoaştere mai mult decât pe materii prime. Pentru a face faţă concurenţei reprezentate de noile...

Tendințe democratice în România și Bulgaria

This research project aims to highlight the main features which individualize two EU countries: Romania and Bulgaria. It contains the highlights...

Ai nevoie de altceva?