Stabilirea Agendei și Grupurile de Interese

1. Stabilirea agendei

1.1. Delimitări conceptuale

În orice societate există procese care preocupă opinia publică, dar şi reprezentanţii instituţiilor guvernamentale, care sunt aşadar recunoscute ca importante pentru stabilitatea sau pentru evolutia acelei societăţi, astfel considerate ca probleme. Astfel apar întrebările: cum ajunge un fenomen sau un proces social la acest statut? De unde vin problemele in conştiinţa publică sau pe agenda guvernamentală? Cum apar şi cum dispar problemele din sfera publică?

În fiecare societate există sute de probleme pe care cetăţenii care o alcătuiesc le consideră importante, de care ei sunt preocupaţi si consideră că şi guvernarea ar trebui sa le acorde atenţie; la fel se întamplă cu grupurile de interese din acea societate; la rândul lor, persoanele care au funcţii importante în structurile guvernamentale sunt preocupaţi mai mult de unele probleme. Să ne gândim, de pildă, la societatea romanească: probleme precum şomajul, corupţia, evoluţia economiei, nivelul taxelor şi impozitelor, impozitul asupra profitului reinvestit sunt astfel de probleme pe care cetăţenii în general sau membrii unor grupuri le consideră importante.

Agenda publică (sau sistemică) constă din toate problemele care:

- sunt obiectul unei atenţii largi, sau cel putin sunt conştientizate;

- din punctul de vedere al unei părţi importante a publicului, ele solicită acţiune;

- sunt, în percepţia membrilor comunităţii, subiectul potrivit al activităţii unei instituţii guvernamentale.

Dintre componentele agendei publice, numai unele ajung să intre în atenţia guvernării: acestea alcătuiesc agenda formală sau instituţională.

Agenda formală sau instituţională este lista subiectelor sau problemelor cărora oficialii guvernamentali sau persoanele asociate strâns cu aceştia le acordă o atenţie serioasă la un anumit moment.

Agenda formală poate fi foarte concretă (constând, de pildă, într-o listă de reglementări într-un domeniu de activitate) sau mai generală: ea poate cuprinde credinţe cu privire la existenţa si importanţa unei probleme, la felul în care ele pot fi abordate; ea poate cuprinde probleme, concepţii asupra cauzelor apariţiei acestora, dar şi solutii posibile, simboluri etc.

Considerente precum timpul şi resursele limitate ale instituţiilor guvernamentale fac ca din multitudinea de componente ale agendei publice numai unele sa ajungă pe agenda formală. Când au ajuns acolo, problemele se presupune că vor primi o atenţie specială din partea instituţiilor guvernamentale. Altfel spus, când o problemă este pe agenda publică, ea este obiect al dezbaterilor, discuţiilor publice; când însă intră pe agenda formală, ea este obiect al acţiunii: procesul de înfăptuire a politicilor care vizează acea problema a început.

Nu toate conţinuturile agendei publice intră şi în agenda formală. Aceasta din urmă este lista subiectelor sau problemelor cărora oficialii guvernamentali sau persoanele asociate strâns cu aceştia le acordă o atenţie serioasă la un anumit moment. Restrângerile sunt cauzate atât de resursele limitate (materiale şi de timp) ale instituţiilor statului, cât şi de existenţa unei liste proprii a problemelor de rezolvat. Se creează, astfel, o adevărată „piaţă” a problemelor, în care acestea sunt licitate de către susţinătorii lor pentru intervenţia guvernamentală. Acest fapt se numeşte stabilirea agendei şi constă în procesul prin care cerinţele diverselor grupuri din cadrul populaţiei sunt traduse în probleme care se află în competiţie pentru a obţine atenţia persoanelor cu funcţii publice.

Stabilirea sau construirea agendei este procesul prin care cerinţele diverselor grupuri din cadrul populaţiei sunt traduse în probleme care se află în competiţie pentru a obtine atenţia persoanelor cu funcţii publice.

1.2. Identificarea problemelor şi filtrarea acestora

Stabilirea agendei formale presupune două faze:

- identificarea problemelor (sau stabilirea preliminară a agendei);

- filtrarea problemelor (analiza problemelor şi trierea lor).

Identificarea problemelor este etapa procesului de politici publice în care se delimitează iniţierea unei politici publice, principala finalitate fiind agregarea unei cereri de acţiune publică pentru rezolvarea unei probleme devenită presantă.

Posibile surse ale problemelor pot fi:

- agenda publică, respectiv chestiunile aflate la un moment dat în atenţie publică (mass-media, grupuri de presiune, organizaţii ale societăţii civile etc.) şi care presupun intervenţia guvernamentală în vederea soluţionării;

- Programul de Guvernare, respectiv problemele ce trebuie rezolvate de către o insituţie guvernamentală potrivit calendarului stabilit la începutul mandatului de către executiv;

- priorităţile stabilite la nivel politic şi care apar pe parcursul guvernării.