Terorismul internațional și globalizarea

dezvăluie dezavantajele globalizării și modul în care fluxurile de bunuri, tehnologie, informații și oameni pot avea efecte distructive asupra statelor. Globalizarea se definește drept unul dintre cele mai complexe fenomene care au marcat dezvoltarea societății umane, prin extinderea conexiunilor economice, politice și culturale. În contrast, terorismul se identifică cu ideea de violență politică împotriva unor actori nonstatali. Evenimentele din ultimii ani au consacrat caracterul global al terorismului contemporan și au certificat faptul că expansiunea acestui fenomen reprezintă o amenințare la adresa securității cetățenilor datorită consecințelor negative pe care le determină în plan economic, politic, social și moral.

Cuvinte cheie: globalizare, terorism internațional, securitate, strategie, terorismul de stat;

1.Globalizarea și terorismul

Terorismul este un act premeditat de amenințare performat de un individ sau de un grup de indivizi pentru a obține avantaje economice sau sociale, recurgând la intimidare, ca prim demers în atingerea scopului propus. Terorismul este un fenomen care s-a extins considerabil în ultimii ani, provocând costuri umane și materiale considerabile comunității internaționale.

Momentul atentatelor teroriste îndreptate împotriva Statelor Unite a marcat un punct de răscruce în ceea ce privește modul în care instituțiile statului se raportau la pericolul terorist și implicit au determinat „reformularea” unei strategii de apărare și prevenire a viitoarelor posibile amenințări. Înainte de aceste atenatate, specialiștii în economie, științe politice și alte domenii s-au dedicat efortului de a studia impactul terorismului asupra economiei și societății. Alte studii s-au focusat pe ideea opusă, aceea de a studia influența economiei și a conflictelor sociale asupra terorismului.

Impactul globalizării asupra statului națiune reprezintă subiectul central al discursului știițific contemporan. Efectele fenomenului globalizării sunt surprinse într-un mod distinct de către analiști. Unele voci afirmă că globalizarea a influențat negativ evoluția statului națiune, prin faptul că a diminuat considerabil numărul funcțiilor și atribuțiilor ce îi reveneau acestuia. Pe de altă parte, există și voci care susțin că statele dețin capacități sporite de a se adapta la schimbările produse de globalizare, recurgând la o strategie de eficientizare a metodelor, prin care reușesc să îți aroge cu succes principalele atribute. Deși dimensiunea instituțională, și cea teritorială au fost ținte ale unor schimbări considerabile, dimensiunea națională are mai multe șanse de a rezista globalizării. Indiferent de dimensiunea pe care o comportă discursul politic, evenimentele din ultimii ani atestă starea permanentă de transformare prin care trece statul-națiune. Unul din cele mai controversate probleme cu care se confruntă statul-națiune este multiculturalismul, fenomen declanșat, stimulat și favorizat de globalizare