Terorismul Suicidar - Normalitate sau Patologie

1.Terorismul suicidar: istorie şi caracteristici

Terorismul este un fenomen care a atras atenţia întregii lumi, prin amploarea pe care a luato în ultimele decenii. Impactul pe care l-a avut atacul de la 11 septembrie 1991 asupra turnurilor gemene (World Trade Center) a determinat atât guvernele cât şi cetăţenii de rând să trateze cu şi mai mare seriozitate fenomenul. Atacarea Statelor Unite ale Americii, considerată o mare putere mondială, de un grup/grupare teroristă cu atâta uşurinţă dar cu consecinţe multiple, ne determină să ne îndoim de sistemele de securitate existente la acest moment. Întrebarea pe care suntem îndreptăţiţi să o punem guvernelor şi nouă înşine este cum ne protejăm?

La o autoanaliză, este frustrant să descoperim cu câtă admiraţie şi plăcere am vizionat/vizionăm filme de acţiune referitoare la fenomenul terorismului şi cât de îngroziţi suntem sau am fi în cazul în care am constata că personajul principal/secundar suntem noi sau cei apropiaţi nouă. Personal, nu am ajuns la o concluzie referitoare la producţiile cinematografice americane: sunt premoniţii sau inovaţii legate de terorism.

Despre terorism s-a scris mult. Pro sau contra. Comunitatea internaţională condamnă acastă formă de manifestare emoţională, comportamentală... dar, ea este îmbrăţişată de foarte multe persoane nu neapărat din comunitatea arabă. Am putea spune că terorismul a evoluat la fel de mult sau poate mai mult decât tot ce înseamnă dezvoltare. Metodele lor sunt diverse: sofisticate sau brute, previzibile sau imprevizibile. Rezultatul este dezastruos: mii de morţi şi pagube de miliarde de dolari. Satisfacţia lor creşte direct proporţional cu teroarea pe care o răspândesc prin mass-media.

În ceea ce priveşte semnificaţia cuvântului terorism, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române derivă termenul din francezul “terrorisme” şi îl explică prin “totalitatea actelor de violenţă comise de un grup sau de un regim reacţionar, sau prin atitudine, manifestare teroristă”1. Există multe definiţii ale terorismului, însă nici una nu este acceptată de întrega comunitate internaţională. La noi în ţară, terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici:

a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive;

b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;

1***Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009, pag.951

c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora;

d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.2

În ceea ce priveşte terorismul suicidar, formele multiple de manifestare îngreunează găsirea unei definiţii universal valabile. În literatura anglo-saxonă întâlnim sintagma “suicide bombings” 3, care se referă la folosirea explozivilor în atingerea scopului propus. Alte expresii utilizate sunt „genocide bombings”sau „homicide attacks”, în funcţie de gravitatea urmărilor.

Unii autori sunt de părere că, teroristul pentru a infăptui un act suicidar este necesar să îşi asume voluntariatul acţiunii, datorită faptului că atentatele sunt revendicate de grupări teroriste. Ariel Merari îşi motivează opinia prin faptul că există atentatori sinucigaşi induşi în eroare de către cei care i-au recrutat şi instruit, spunându-li-se că vor supravieţui comiterii atentatului.4

1.1 Caracteristici ale teroriştilor sinucigaşi

Caracteristici demografice:

• Vârsta medie a sinucigaşilor palestinieni era de 22 de ani cu o marjă de -4/+16;

• Statutul social: 99% din sinucigaşi erau necăsătoriţi, fără partenere. În Palestina pentru acest gen de operaţiuni sunt recrutate numai persoane singure;

• Gen: în perioada 1993-2004, din 182 de palestinieni sinucigaşi numai 9 erau femei. În timpul celei de-a doua Intifade, un „grup secular”, Fatah, a început să trimită femei pentru misiuni sinucigaşe (prima femeie a fost Wafa Idris care s-a aruncat în aer în Ierusalim la data de 27.01.2002).

• Statut social-economic: după unii autori, persoanele folosite în acţiunile sinucigaşe au o stare materială peste media ţării respective.

Factori de personalitate şi psihopatologici: cercetătorii din domeniu au ajuns la concluzia că teroriştii sinucigaşi nu prezintă simptome clare ale unor tulburări psihice. Din contra cei care pe parcursul perioadei de recrutare prezintă anumite “anomalii” psihice sunt excluşi din oranizaţia teroristă respectivă indiferent de calităţile lui. Reuşita acţiunii este mai importantă decât individul în sine.