Tratatul de la Roma și piața internă

Ideea unei unificari a continentului european in cadrul unei unei singure entitati are o indelungata si laborioasa traditie, ea preocupand din timpuri indepartate ganditori, promotori ai progresului si vizionari. In contextul politic international de dupa cel de-al doilea razboi mondial, in Europa occidentala, au aparut trei categorii de organizatii internationale: militare, politice si economice, care au avut un puternic impact asupra integrarii europene. Organizatiile militare sunt reprezentate prin U.E.O. si N.A.T.O. avand ca scopuri sa asigure securitatea statelor membre. Organizatiile de natura politica sunt reprezentate prin Consiliul Europei infiintat la 5 mai 1949, avand drept scop cooperarea interguvernamentala a statelor europene in toate domeniile de interes pentru societatea europeana, mai putin in problemele de aparare nationala. Din categoria organizatiilor economice mentionez O.E.C.E. devenita ulterior O.C.D.E. si Comunitatile economice europene. Astfel, la 25 martie 1957, au fost semnate la Roma cele doua tratate sectoriale, respectiv Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana(C.E.E.) si Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM) unde membre sunt tot cele sase state care au participat si la infiintarea CECO .

Dupa semnarea Tratatului de la Roma si intrarea lui in vigoare la 1 ianuarie 1958 s-a creat ca obiectiv crearea unei pieţe comune menita sa permita dezvoltarea capacitatilor economice, a unei creşteri accelerate a standardelor de viaţă şi a unor relaţii mai strânse între statele membre. Crearea unei pieţe comune nu înseamnă numai eliminarea tuturor barierelor existente în calea liberei circulaţii a bunurilor şi stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamală) înseamnand şi liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaţie a persoanelor, serviciilor şi capitalului) şi stabilirea unor politici comune în domenii strategice (agricultură, comerţ, transport şi concurenţă) pentru crearea unor condiţii omogene în vederea creşterii performanţei activităţilor economice.

Pentru a face o prezentare a pietei interne a Tratatului de la Roma trebuie sa incep cu anumite prezentari de principiu dar si cu definitia conform textului nou introdus in tratatul de la Roma(TCE) prin Actul Unic European(AUE) si anume „Piata interna cuprinde un spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata conform dispozitiilor acestui tratat." . Aceasta definitie comunitara si-a pastrat valabilitatea fiind mentinuta si de Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa in care se spune: „Piata interna cuprinde un spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata, conform Constitutiei” .

Realizarea Pietei Interne, intervenind treptat si progresiv, presupune un proces continuu de perfectionare si armonizare a legislatiilor nationale pentru a obtine coeziunea unui spatiu comun, crezandu-se ca ,,printr-o reglementare adecvata, aceasta va crea cele mai bune posibilitati ca cetatenii UE sa beneficieze de un nivel de trai ridicat si in crestere” .

In partea a doua a tratatului de la Roma(TCE) sunt tratate ,,Fundamentele Comunitatii” unde sub cele patru titluri sunt exemplificate regulile din domeniul agriculturii si transporturilor (Titlul II si Titlul IV) cat si cele patru libertati fundamentale: libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor(Titlul I si Titlul III).

Libera circulatie a marfurilor este in Titlul I de la Art 9 - Art 37.

Regulile esentiale privind libera circulatie a marfurilor se regasesc in art. 9-10 din Tratatul CE, fiind dezvoltate, in dispozitiile urmatoare - art. 11-17 ale Tratatului CE.

Libera circulate a marfurilor presupune realizarea unei uniuni vamale care sa priveasca toate categoriile de marfuri si sa implice: interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor; interzicerea intre statele membre a oricaror alte taxe avand efect echivalent taxelor vamale; eliminarea restrictiilor cantitative sau a masurilor cu efect echivalent intre statele membre; adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte. Instituirea uniunii vamale intre statele membre permite conditii egale de concurenta intre participantii la circuitul comercial si productiv, facand posibila stimularea productiei si a varietatii sortimentelor de marfuri, impunerea pe piata a celor mai competitive produse.

Potrivit art. 10 alin 1al Tratatului CE, taxele vamale la importuri si la exporturi si taxele cu efect echivalent sunt interzise intre statele membre, interdictia aplicandu-se si taxelor vamale de natura fiscala. Interzicerea taxelor vamale are o sfera mai larga, aplicandu-se potri¬vit art. 10 alin 2 al Tratatului CE, nu numai marfurilor care sunt originare dintr-un stat membru, ci si celor care provin dintr-o tara terta, care se vor afla in libera circulatie intre statele membre odata intrate in circuitul comercial comunitar.

Uniunea vamala mai presupune, pe de alta parte, aplicarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte, care este impus la granitele Uniunii. In toate statele membre ale Uniunii Europene Tariful vamal care anterior crearii uniunii vamale era adoptat de catre autoritatile nationale ale fiecarui stat membru a fost inlocuit cu tariful vamal comun, adoptat la nivel comunitar de catre institu¬tiile comunitare.