Dreptul la Propria Imagine vs Libertatea de Exprimare

1. Introducere – Cadrul legal pentru protecţia drepturilor omului

Omul, fiinţa socială prin esenţă, se raportează în mod necesar la semeni, la societate în ansamblu, acesta fiind cadrul care-i asigura existenta şi dezvoltarea prin aceea că ,,fiecare are un statut al sau în care se însumează totalitatea drepturilor pe care societatea le acorda sau le pretinde de la fiecare” . Prin urmare, date fiind implicatiile si consecintele deosebite ale acesteia pentru insasi existenta umana, necesitatea crearii si mentinerii echilibrului in societate, legatura stransa de interese individ – societate a determinat reglementarea juridica a acesteia. Prin norme de drept s-a fundamentat astfel ,,status libertatis” al persoanei, noţiune care în timp a avut ca rezultat cristalizarea institutiei numită a drepturilor omului, ce reprezinta o garantie solida a desfăşurării în condiţii optime a relaţiilor arătate.

Situaţia drepturilor omului în Romania a înregistrat în ultimii ani o evoluţie demnă de remarcat atât în ceea ce priveste elaborarea si adoptarea unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare.

Sigur, în ceea ce priveste cadrul juridic existent se remarca actele si proiectele de acte normative de natura să asigure independenta justitiei, inamovibilitatea judecatorilor, cele care fundamenteaza raspunderea ministeriala si accesul la informatie, cele menite sa asigure organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului.

Avand în vedere locul drepturilor omului în constructia europeana, dar şi faptul că prima jurisdictie internationala de protectie a drepturilor fundamentale a fost asigurată de Curtea Europeana a Dreptului Omului - organ judiciar creat de Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale - înţelegem să supunem atenţiei cadrul legislativ existent în care regăsim cele două drepturi supuse analizei.

Trebuie de asemenea mentionat ca tematica impune o tratare nu numai din perspectiva juridica, fiind necesara o abordare comparativă. Efortul doctrinar trebuie completat, date fiind carenţele acestuia, prin idei exprimate cu privire la drepturile omului in filosofie, sociologie, criminologie, biologie, in genere disciplinele socio-umane, disciplinele ecologice, acestea putand fi posibile si ca mijloace de promovare a drepturilor la care faceam referire.

Iniţial drepturile omului s-au afirmat în domeniul civil şi politic, ulterior în plan economic si social, aceste etape fiind inregistrate în doctrina ca prime generatii ale drepturilor omului, intre care exista o interdependenta evidenta. In prezent, data fiind dimensiunea internationala dobandita de necesitatea garantarii drepturilor omului, cooperarea statelor pentru realizarea dezideratului enuntat, s-a conturat o a treia generatie a drepturilor omului, rezultat al definirii in plan teoretic si transpunerea practica a conceptelor noi de drept la dezvoltare, drept la viata, drept la pace, dreptul la un mediu sanatos de viata, dreptul de a beneficia de patrimoniul comun al umanitatii.

1.1 Instrumente juridice folosite in plan international pentru promovarea drepturilor omului

Declaratiile şi rezoluţiile reprezintă puncte de vedere politice convergente ale statelor, ce au deschis calea pentru adoptarea unor convenţii internaţionale privind protecţia internaţională a drepturilor omului. Aceste instrumente ce tratează fie problematica de ansamblu a materiei (ex: ,,Pactele drepturilor omului”), fie anumite aspecte concrete (ex: drepturile femeii, combaterea genocidului, etc) reafirma si dezvolta normele de drept international existente in aceasta materie.