Social Media, a două realitate - Instagram și Tik Tok, colectori de idealuri și vise

Conform datelor deținute de Biroul Român de Audit Transmedia dar și altor contorizări, circa 85% dintre utilizatorii de internet preferă conținutul video. Creatorii platformelor de Social Media și-au optimizat serviciile tocmai pentru a facilita interesul publicului, bazat pe obiceiurile acestuia de consum.

Astfel, Instagram a devenit viral până în 2019 pentru funcția IG TV pe care o punea la dispoziție utilizatorilor, funcție prin care aceștia puteau încărca videoclipuri cu durate mai lungi de 60 de secunde și prin care împărtășeau tendințe, desfășurau acte artistice sau pur și simplu stimulau doza de divertisment livrată în online.

Totodată, opțiunea Instagram Stories a făcut ca aplicația să-și crească volumul de conținut original share-uit și a atras utilizatorii spre a-și expune momente din viața lor privată. Tot mai mulți consumatori de Instagram distribuie pe Stories diferite filmulețe și poze din viața de zi cu zi, fie că mănâncă la un restaurant, fie că citesc ceva anume și vor să împărtășească lumii, fie călătorii în timp real, ba chiar surpind și alte persoane din cercul lor de activitate. În ultima perioadă, toată activitatea noii generații s-a mutat în online. Practic, s-a creat o realitate virtuală în care utilizatorii trăiesc. Aceștia au dezvoltat o dependență în ceea ce privește expunerea unei vieți perfecte, conforme și induc falsa percepție că lucrurile pe care ei vor să le afișeze online creează o generalizare a traiului din viața reală.

În realitate, însă, Social Media scoate la iveală acea parte vulenrabilă a omului și-l determină să-și croiască propria realitate virtuală, cea pe care o vede ca fiind corectă, însă confuzia se conturează în momentul în care se creează discrepanța între ceea ce există și ceea ce se livrează. Oamenii postează doar ceea ce cred ei că e interesant, plăcut la vedere sau care trezește anumite păreri. Informațiile livrate online sunt filtrate de utilizatori, de aceea se creează falsa senzație că, într-adevăr, așa se desfășoară viața unui individ.

De exemplu, o pesoană face poze la diferite preparate fine dinning, de fiecare dată când merge la restaurant, însă în restul timpului mănâncă cartofi prăjiți. În online apar postate doar meniurile pompoase, dând senzația că nivelul acesta de trai al individului este cel constant. Se creează o bulă de idealism spre care restul utilizatorilor tind să se orienteze și spre care aspiră. Astfel se conturează acele „modele” de comportament, ținută, stare și mod de trai, insuflate în online. Un aport considerabil în acest demers al digitalizării traiului o au acele persoane publice care poartă eticheta de influenceri și care stârnesc în rândul populației consumatoare de conținut online dorința de a fi conform și de a copia sau „împrumuta” anumite comportamente viralizate.

O altă nișă spre care acești „reprezentanți” ai Social Media se îndreaptă și pe o care o dezvoltă este cea a online marketing-ului. Mulți dintre influenceri folosesc acele funcții extra ale Instagramului pentru recomandări, promovări plătite sau chiar pentru campanii extinse. Crearea „trend-urilor” în online atrage tot mai mulți utilizatori spre a copia anumite acțiuni și îi fidelizează involuntar pentru produsul sau serviciul promovat.

De exemplu, un influencer postează un clip cu o doză de suc și-și asortează îmbrăcămintea cu eticheta produsului. Te provoacă să faci asta, la rândul tău și să-l etichetezi în postarea ta, urmând cat tu să fii pus pe story-ul de pe pagina de Instagram a influencer-ului. Aceste promosiuni țintesc către valorile fundamentale ale omului de rând și stârnesc în cel care asimilează mesajul nevoia de afirmare. Poate că tu vei proceda conform indicațiilor și vei apărea pe story, satisfăcând astfel o nevoie interioară, în timp ce inițiatorul trend-ului și-a atins obiectivul, acela de a promova și viraliza. La rândul său, compania/ brandul și-a atins scopul final: ai cumpărat produsul. Ba mai mult, l-ai promovat.