Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere

Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict; interacţionăm cu numeroase instituţii sociale; intrăm in contact cu alte culturi; inregistrăm succese sau esuăm; devenim mari personalităţi sau rămanem anonimi; trăim din plin viaţa socială sau suntem aruncaţi la marginea ei.

Viaţa socială, societatea sunt precum aerul; ne invăluie mereu, ne pătrund in cele mai intime unghere ale vieţii noastre.Orice am face, nu putem trăi in afara societăţii.Dacă viaţa socială este un dat, o „fatalitate”, atunci este firesc si util să stim cat mai mult despre ea, să fim cat mai bine pregătiţi pentru a interacţiona in societate.

O asemenea pregătire pentru viaţa socială o oferă si sociologia.Din perspectivă strict individuală,sociologia ne ajută să inţelegem mai bine ce se intamplă in jurul nostru, să reusim mai bine, să evităm necazurile si dificultăţile, să fim mai buni, mai cooperanţi si mai toleranţi, dar si mai competitivi si mai eficienţi.Din punct de vedere social, sociologia poate ajuta ca societăţile si comunităţile să fie mai bine organizate, mai drepte, mai democratice.

Pentru a conduce un autoturism este necesar să ai o minimă pregătire de sofer.Numai un inconstient ar intra in plin trafic fără permis de conducere.Viaţa socială este mult mai complicată decat condusul unui autoturism.Majoritatea oamenilor pornesc in viaţa socială fără un „permis de conducere”. O fac pe riscul lor si, probabil, se vor expune la multe „accidente” .

Viaţa socială inseamnă o permanentă competiţie pentru resurse, fie că acestea sunt materiale, financiare, de putere, simbolice sau afective.In această competiţie se pot folosi mijloace de asociere, de concurenţă, de conflict sau manipulare.

Viaţa socială este un complex de raporturi si situaţii: prietenie sau dusmănie, subordonare sau putere, bunăstare sau sărăcie, dezvoltare sau decădere, ordine si siguranţă sau insecuritate si criminalitate etc.

Capitolul 1. Apariţia si dezvoltarea sociologiei

1.1 Obiectul de studiu al sociologiei

Comparativ cu alte stiinţe, sociologia este relativ tanără.Inceputurile sociologiei stiinţifice pot fi plasate in prima jumătate a secolului al XIX-lea.Constituirea sociologiei propriu-zise a fost posibilă si necesară o dată cu schimbările economice, politice, sociale si intelectuale petrecute la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Prima revoluţie industrială a determinat schimbări importante in condiţiile de muncă, in structura socio-profesională a populaţiei, in raporturile dintre clasele sociale.Industria si orasul inlocuiesc tot mai mult agricultura si satul; se afirmă tot mai mult, ca forţă economică, burghezia, care urmăreste si accesul la puterea politică.

Revoluţia industrială a condus si la adancirea unor clivaje si conflicte sociale.Unii sociologi (precum K. Marx) au fost preocupaţi de fundamentarea sociologică a unor schimbări sociale de anvergură in favoarea proletariatului sau de ameliorarea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor.

Revoluţia franceză si perioada napoleoniană au avut consecinţe importante atat asupra concepţiilor si ideologiilor, cat si asupra relaţiilor politice din Europa.S-au intensificat preocupările pentru stabilirea unei noi ordini sociale, pentru restructurarea raporturilor politice.

Multiplicarea raporturilor economice, culturale si religioase cu societăţile de pe alte continente, acumularea unei bogate documentaţii etnografice si antropologice au zdruncinat europocentrismul si i-au obligat pe cercetători să reflecteze asupra diversităţii culturale si sociale.Aflăm aici o altă sursă generatoare de reflecţie sociologică stiinţifică.

Cuvantul „sociologie” provine din limba latină (socius = camarad, trai laolaltă) si din limba greacă (logos = studiu). Pe baza etimologiei, a originii cuvantului, se poate spune că sociologia este studiul traiului laolaltă al oamenilor, este stiinţa despre societate sau stiinţa societăţilor umane.

Precizarea noţiunii „societăţi umane” este importantă de precizat, deoarece unii savanţi consideră că ar exista si societăţi animale si chiar societăţi de plante, vorbind despre „zoosociologie” si „fitosociologie”.

Traian Herseni, unul dintre membrii de frunte ai Scolii sociologice condusă de profesorul Dimitrie Gusti,

spunea că sociologia este teoria generală a vieţii sociale, este „stiinţa modului colectiv de viaţă (existenţă, activitate) a oamenilor, sub toate formele sale reale, de la origine pană in prezent si de pe intreaga suprafaţă locuită a Pămantului”.

Auguste Comte (1798-1857) este recunoscut ca fondatorul sociologiei si cel care a dat numele acestei stiinţe.Preocupat de ameliorarea societăţii, Comte consideră că acest lucru este cu putintă numai in măsura in care realizăm o cunoastere stiinţifică a vieţii sociale.Sociologul francez argumentează ce studiul stiinţific al societăţii este posibil si recomandă folosirea observaţiei sistematice, a experimentului si analizei istorice comparative.