Extras din referat
ABSTRACT
Obiective: anumite paste de dinti si ape de gura pentru xerostomie pe baza de triclosan, fluor si saruri minerale au fost studiate pentru a evalua eficienta acestora in imbunatatirea calitatii vietii, precum si actiunea antimicrobiana in vitro.
Materiale si metode: 30 de pacienti cu gura uscata si hiposialie confirmata prin sialometrie au fost inclusi intr-un studiu transversal, randomizat, dublu-orb, pe parcursul a doua saptamani pentru fiecare faza experimentala. Uscaciunea si comfortul oral, dificultatea in vorbire, mestecatul, inghititul si utilizarea protezelor dentare, precum si gustul, tulburarile de somn au fost evaluate. Valorile bactericide minime si concentratiile inhibitorii minime ale ambelor produse impotriva microorganismelor ce cauzau tulburari orale la acesti pacienti au fost determinate si comparate.
Rezultate: utilizarea apei de gura si a pastei de dinti studiate a imbunatatit simptomele de gura uscata, dar nu au fost observate diferente semnificative cand s-a comparat cu substitutele de enzime salivare. Produsele testate au aratat, in general, o actiune bactericida si inibitorie ridicata fata de produsele de control, in special cu actiune impotriva bacteriilor cariogene.
Concluzii: utilizarea unei paste de dinti si a unei ape de gura pe baz de triclosan, fluor, revitalizanti gingivali si saruri minerale, imbunatateste calitatea vietii pacientilor ce sufera de xerostomie.
1. Introducere
Saliva este esentiala atat pentru mentinerea sanatatii orale cat si pentru realizarea functiilor orale corect. Xerostomia este un termen folosit pentru a descrie simptomele subiective ale unei guri uscate. Semnele obiective ale gurii uscate au fost catalogate ca hipofunctii ale glandelor salivare.
Cauzele hiposalivatiei sunt diverse, printre ele cea mai comuna este utilizarea anumitor medicamente (diuretice, antidepresive, neuroleptice, citostatice, antiparkinsoniene, antihipertensive si antihistaminice). Alte cauze sunt: diabetul, sindromul Sjo? gren si radioterapia capului si gatului. Pacientii afectati de hiposalivatie, de obicei, au senzatia de gura uscata sau xerostomie, care este de multe ori acompaniata de tulburari functionale, cum ar fi: dificultati in vorbire, mestecare si inghitire, afetarea gustului, si probleme cu protezele dentare, cand sunt folosite, ce dau o deteriorare a calitatii vietii. De asemenea, apar multiple manifestari organice, determinate de cresterea microorganismelor pe suprafetele orale prin pierderea efectului de spalare a salivei (clearance fizic, modificarea adeziunii bacteriilor sau actiunea directa antibacteriana). In plus, s-a raportat ca persoanele cu gura uscata au o microflora modificata, incluzand proportii ridicate de bacterii cariogene recum si Candida.
Cauza hiposecretiei ar trebui eradicata oricand este posibil. Aceasta este uneori dificil, mai ales cand a avut loc distructia glandelor salivare sau cand cauza este administrarea de medicamente esentiale pentru tratarea altor patologii. Utilizarea medicamentelor ce induc salivatia cum ar fi pilocarpina sau cevimelina este baza tratamentului curent al xerostomiei. Mai mult, in toate cazurile pacientii cu xerostomie ar trebui sa aiba o igiena orala riguroasa tinand cresterea placii bacteriene sub control si, prin urmare, mentinand atat dintii cat si gingiile intr-o stare de sanatate satisfacatoare. Folosirea pastelor de dinti si a apelor de gura ce nu sunt special pentru xerostomie nu este recomandata, pentru ca de multe ori au in compozitie anumite ingrediente (laurilsulfat de sodiu, arome puternice, alcool, etc) care produc o toleranta scazuta si o exacerbare a simptomelor. Pe langa toleranta excelenta, se doreste ca produsele de igiena orala pentru xerostomie sa imbunatateasca simptomatologia orala si sa actioneze pe microorganismele ce cauzeaza de cele mai multe ori afectiuni orale la pacienti. Autorii ridica ipoteza ca noile produse sunt mai eficiente clinic in ameliorarea simptomelor xerostomiei.
Produsele de igiena orala (paste de dinti si ape de gura) pentru xerostomie au fost dezvoltate, pe baza de triclosan, fluor, revitalizanti gingivali si saruri minerale, in timp ce formula lor nu contine laurilsulfat de sodiu sau alcool ce ar putea afeta toleranta acestora. Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficienta acestor paste de dinti si ape de gura in calitatea vietii la pacientii cu xerostomie, precum si a evalua actiunea antibacteriana in vitro a acestora.
Bibliografie
1. Fox PC, Bunch KA, Baum BJ. Subjective reports of xerostomia and objective measures of salivary gland performance. Journal of the American Dental Association 1987;115:581-4.
2. Porter SR, Scully C, Hegarty AM. An update of the etiology and management of xerostomia. Oral Surgery Oral Medicine Oral Pathology Oral Radiology and Endodontics 2004;97:28-46.
3. Ship JA, Baum BJ. Is reduced salivary flow normal in old people? Lancet 1990;336:1507.
4. Sreebny LM, Valdini A. Xerostomia. A neglected symptom. Archives Internal Medicine 1987;147:1333-7.
5. Lo' pez-Jornet P, Camacho-Alonso F. Quality of life in patients with Sjo? gren's syndrome and sicca complex. Journal Oral Rehabilitation 2008;35:875-81.
6. Herna'ndez YL, Daniels TE. Oral candidiasis in Sjo? gren's syndrome: prevalence, clinical correlations and treatment. Oral Surgery Oral Medicine Oral Pathology 1989;68:324-9.
7. Sreebny LM. Saliva in health and disease: an appraisal and update. International Dental Journal 2000;50:140-61.
8. Navazesh M, Christensen C, Brightman V. Clinical criteria for the diagnosis of salivary gland hypofunction. Journal Dental Research 1992;71:1363-9.
9. Vissink A, Jansma J, Spijkervet FKL, Burlage FR, Coppes RP. Oral sequelae of head and neck radiotherapy. Critical Review Oral Biology 2003;14:199-212.
10. Lo'pez-Jornet P, Camacho-Alonso F, Bermejo-Fenoll A. A simple test for salivary gland hypofunction using Oral Schirmer's test. Journal of Oral Pathology Medicine 2006;35:244-8.
11. Schiodt M, Christensen LB, Petersen PE, Thorn JJ. Periodontal disease in primary Sjo? gren's syndrome. Oral Diseases 2001;7:106-8.
12. Kielbassa AM, Shohadai SP, Schulte-Mo?nting J. Effect of saliva substitutes on mineral content of demineralized and sound dental enamel. Support Care Cancer 2000;9:40-7.
13. Kirstila? V, Lenander-Lumikari M, So? derling E, Tenouvo J. Effects of oral hygiene products containing lactoperoxidase, lysozyme and lactoferrin on the composition of whole saliva and on subjective oral symptoms in patients with xerostomia. Acta Odontologica Scandinavica 1996;54:391-7.
14. Kirstila? V, Lenander-Lumikari M, Tenouvo J. Effects of a lactoperoxidase-system-containing toothpaste on dental plaque and whole saliva in vivo. Acta Odontologica Scandinavica 1994;52:346-53.
15. Kuru B, McCullough MJ, Yilmaz S, Porter SR. Clinical and microbiological studies of periodontal disease in Sjo? gren's syndrome patients. Journal of Clinical Periodontology 2002;29:92-102.
16. Lenander-Lumikari M, Tenovuo J, Mikola H. Effects of a lactoperoxidase system-containing toothpaste on levels of hypothiocyanite and bacteria in saliva. Caries Research 1993;27:285-91.
17. Gil-Montoya JA, Guardia-Lo'pez I, Gonza'lez-Moles MA. Evaluation of the clinical efficacy of a mouthwash and oral gel containing the antimicrobial proteins lactoperoxidase, lysozyme and lactoferrin in elderly patients with dry mouth--a pilot study. Gerodontology 2008;25:3-9.
18. Vissink A, Panders AK, Gravenmade EJ, Vermey A. Treatment of oral symptoms in Sjo? gren's syndrome. Scandinavian Journal of Rheumatology 1986;61:270-3.
19. Duxbury AJ, Thakker NS, Wastell DG. A double-blind crossover trial of a mucin-containing artificial saliva. British Dental Journal 1989;166:115-20.
20. Epstein JB, Emerton S, Le ND, Stevenson-Moore P. A doubleblind crossover trial of oral Balance gel and Biotene toothpaste versus placebo in patients with xerostomia following radiation therapy. Oral Oncology 1999;35:132-7.
21. Pandis N, Polychronopoulou A, Eliades T. An assessment of quality characteristics of randomised control trials published in dental journals. Journal of Dentistry 2010;38:713-21.
22. Jones CL, Saxton CA, Ritchie JA. Microbiological and clinical effects of a dentifrice containing zinc citrate and triclosan in the human experimental gingivitis model. Journal of Clinical Periodontology 1990;17:570-4.
23. Marsh PD. Dentifrices containing new agents for the control of plaque and gingivitis: microbiological aspects. Journal of Clinical Periodontology 1991;18:462-7.
24. Meyer-Lueckel H, Tschoppe P. Effect of fluoride gels and mouthrinses in combination with saliva substitutes on demineralised bovine enamel in vitro. Journal of Dentistry 2010;38:641-7.
25. Gunsolley JC. Clinical efficacy of antimicrobial mouthrinses. Journal of Dentistry 2010;38:S6-10.
26. Marsh PD. Controlling the oral biofilm with antimicrobials. Journal of Dentistry 2010;38:S11-5.
27. Pan PC, Harper S, Ricci-Nittel D, Lux R, Shi W. In-vitro evidence for efficacy of antimicrobial mouthrinses. Journal of Dentistry 2010;38:S16-20.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaluarea clinica si antimicrobiana a unei ape de gura si a unei paste de dinti in xerostomie.doc