Drumuri - căi de comunicație

TERMINOLOGIE

- Drumul reprezintă o cale de comunicație terestră, special amenajată pentru circulația vehiculelor și pietonilor. Denumirea provine din cuvântul grecesc dromos.

Un drum în afara localităților se numește șosea, denumire care provine din cuvântul francez chaussee, care la rândul său derivă din denumirea latină via calciata.

- Partea carosabilă sau calea reprezintă partea din platforma drumului amenajată corespunzător și destinata circulației vehiculelor.

- Banda de circulație reprezinta subdiviziunea longitudinală a căii, destinată circulației unui singur șir de vehicule.

- Traficul rutier reprezintă totalitatea mișcarea pe un drum, a participanților (vehicule, persoane si animale conduse), care utilizează la un moment dat sau intr-o perioadă de timp un drum.

- Circulația rutieră reprezintă mișcarea pe un drum, a participanților care constituie traficul, în condițiile date de amenajări rutiere și de organizare a desfășurarii ei.

- Internsitatea traficului sau intensitatea circulației se înțelege numarul de vehicule care trece printr-o secțiune a drumului, în unitatea de timp sau într-o anumită perioadă.

- Componența traficului sau compoziția traficului reprezintă alcătuirea traficului rutier după grupele de vehicule.

- Elementele geometrice ale drumului sunt mărimile care definesc forma sa în plan orizontal, în profil longitudinal și în profil transversal.

- Vehiculul fizic este orice vehicul, care participă la traficul rutier, caracterizat prin tip, destinație, caracteristici fizice și mecanice.

- Vehiculul etalon este un vehicul real sau convențional, folosit pentru echivalarea diferitelor tipuri de vehicule fizice care circulă pe un drum.

Criterii pentru clasificarea drumurilor

1. Din punct de vedere al destinației, drumurile se împart în:

a) Drumuri publice, reprezentând obiective de utilitare publică destinate circulației rutiere, in scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei naționale, ale populației și de apărare a țarii. Sunt drumuri care aparțin proprietații publice.

b) Drumuri de utilitate privată, care sunt destinate satisfacerii cerințelor proprii de transport rutier în activitațile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale și altora asemenea, de acces în incinte și din interiorul acestora, precum și cele pentru organizări de șantiere. Sunt drumuri administrative de persoane fizice sau juridice, care le au în proprietate sau în administrare.

2. Din punct de vedere al circulației drumurile se împart în:

a) Drumuri deschise circulației reprezentând ansamblul drumurilor publice, precum și drumurile de utilitate privată, care servesc obiectivele turistice sau altor obiective la care publicul are acces.

b) Drumuri închise circulației, care cuprind drumurile de utilitate privată, ce servesc obiectivele la care publicul nu are acces. În această categorie sunt incluse și drumurile de utilitate publică, care sunt închise temporar circulației publice.

3. Din punct de vedere funcțional si administrativ-teritorial, drumurile publice se împart, după ordinea importanței, în urmatoarele categorii:

a) Drumuri de interes național;

b) Drumuri de interes județean;

c) Drumuri de interes local.