Fluidizarea Transporturilor Rutiere în România - Metode de Fluidizare

1.Descrierea caracteristicilor participanţilor la trafic

Cunoaşterea performanţelor, aptitudinilor şi caracteristicilor oamenilor constituie elemente esenţiale pentru înţelegerea modului în care, comportamentul lor, poate fi influenţat. Astfel, ingineria de trafic se loveşte de aspecte diverse privind controlul fluxurilor rutiere, control posibil doar prin modificarea comportamentului participanţilor la trafic. De exemplu, semnalele şi semnele de circulaţie pot fi inutile dacă conducătorii auto nu le văd, nu le interpretează, nu răspund şi nu se supun lor.

Operarea în siguranţă a sistemului rutier depinde, în consecinţă, în mod fundamental, de utilizatorul drumului – conducător auto, biciclist sau pieton.

Aşa cum se cunoaşte, sistemul traficului rutier cuprinde patru elemente – omul, vehiculul, drumul şi mediul înconjurător. Acest sistem este, în mod natural, un sistem instabil şi poate fi menţinut în echilibru numai prin intervenţia frecventă a omului (de obicei conducător auto dar, în egală măsură, pieton sau biciclist).

Operarea în siguranţă a sistemului traficului rutier depinde, în consecinţă, de utilizatorii drumului - conducători auto, pietoni şi biciclişti – care generează o serie de decizii secvenţiale corecte sau, chiar incorecte, dar care trebuie să fie implementate într-un mediu tolerant.

Aprecierea performanţelor conducătorului auto - ca parte a sistemului traficului rutier - este esenţială pentru proiectarea şi operarea efectivă a drumului. Atunci când proiectarea este incompatibilă cu performanţele umane (atât conducători cât şi orice alt utilizator al drumului), şansa apariţiei erorilor şi accidentelor rutiere creşte.

Studierea factorului uman presupune investigarea abilităţilor şi caracteristicilor fizice, senzoriale (perceptuale) şi cognitive, precum şi a modului în care acestea interacţionează cu echipamentele, vehiculele şi mediul înconjurător. Analiza factorului uman în transportul rutier urmăreşte:

• Explicarea nevoilor de informare, caracteristicile şi abilităţile utilizatorilor drumului.

• Studierea interacţiunilor sistemului om – vehicul – drum – mediu.

• Îmbunătăţirea sistemului traficului rutier pe baza cunoştinţelor acumulate .

2.Fluxurile de trafic

Fluxurile de trafic sunt reprezentate de şoferi individuali si vehicule care se interactionează intre ele şi cu elementele fizice ale carosabilului,dar şi cu mediul său general. Deoarece, atît comportamentul şoferului si caracteristicile şoferului variază,vehiculele individuale din fluxul de trafic nu se comportă in acelasi mod. Mai mult,nici măcar doua fluxuri de trafic nu se vor comporta la fel, chiar dacă e vorba de circumstanţe asemănătoare,si asta datorită faptului ca comportamentul şoferului variază in funcţie de caracteristicile locale si obiceiurile de şofat.

Facilităţile de trafic sunt împărtite în două mari categorii:

o Fluxuri neîntrerupte

o Fluxuri întrerupte

Fluxurile neîntrerupte există de obicei pe autostrăzi,,unde nu exista intersectii,indicatoare auto,sau alt gen de intreruperi externe a fluxului de trafic.

Facilitătile fluxului întrerupt sunt acelea care cuprind întreruperi externe fixe pe durata proiectării si operării lor. Cea mai frecventa si importanta întrerupere externă este reprezentată de semnele de circulatie.

Parametrii fluxului de trafic:

• Parametrii macroscopici care descriu fluxul de trafic ca pe un întreg

• Parametrii microscopici care descriu comportamentul individual al vehiculelor sau a perechiilor de vehicole din fluxul de trafic.