Managmentul întreprinderilor de transport

Introducere

Transportul auto are o influenţă deosebită în cadrul oricărui stat al lumii şi în ansamblu a întregii activităţi economice, constituind la momentul de faţă o ramură indispensabilă care încadrează a zecea parte din întregul proces economic existent. Transpotul ca ramură include o mulţime de relaţii statale şi interstatale care însă necesită o organizare minuţioasă şi un studiu al tuturor factorilor de interacţiune, la soluţionare cărora sunt implicate toate întreprinderile de transport existente.

Soluţionarea cît mai raţional a procesului de transport e un lucru indispensabil iar de calitatea acordării serviciilor unei întreprinderi depinde competivitatea ei pe piaţa existentă.

O organizare corectă şi eficientă a întregului proces de transport creşte calitatea deservirii şi viteza de transportare ceea ce nu este un criteriu major în acest proces, fiind una din principalii factori ai competivităţii pe piaţă.

Pentru prosperarea unui stat în stadiul de dezvoltare asemeni Republicii Moldova e necesar de a imlementa toate metodele cunoscute de organizare a unui proces eficace de transportare ceea ce este de datoria managerilor şi inginerilor spre care aspirăm.

Capitolul 1

Exercitarea funcţiilor managementului în activitatea de transport rutier

Din definirea managementului rezultă că esenţa sa, o reprezintă funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Aceste funcţii sunt părţi inseparabile ale unui sistem, iar îmbinarea lor depinde de numeroşi factori: nivelul dezvoltării forţelor de producţie şi modul de organizare a relaţiilor de producţie şi în general a relaţiilor sociale, caracteristicile tehnico-economice ale ramurilor, domeniilor sau întreprinderilor, competenţa managerilor, pregătirea de specialitate şi gradul de civilizaţie a colectivităţilor conduse.

După natura sarcinilor implicate de desfăşurarea procesului de management şi modul lor de realizare, deosebim următoarele funcţii:

A. previziune;

B. organizare;

C. coordonare;

D. antrenare;

E. control-evaluare.

1. Previziunea

Răspunde la întrebarea "ce trebuie şi ce poate fi realizat în cadrul companiei" în condiţiile şi concomitent cu desemnarea resurselor necesare. Previziunea îmbracă 3 aspecte:

- de prognozare

- de planificare

- de programare

- Prognozarea acoperă un orizont minim de 10 ani, are un caracter aproximativ, nefiind obligatorie.

- Planificarea reprezintă baza desfăşurării activităţilor încorporate într-o companie, în activitatea de planificare, echipa managerială trebuie mai întâi să-şi strângă toate informaţiile privind activitatea companiei, concentrându-şi atenţia asupra punctelor forte şi slabe ale acesteia şi pentru a şti care din condiţiile exterioare reprezintă o ameninţare sau este favorabilă dezvoltării ei.

În întocmirea planului companiei trebuie realizate următoarele etape:

a) enumerarea activităţilor curente;

b)analiza punctelor slabe/forte şi a obstacolelor din cadrul companiei şi din afara ei;

c) formularea obiectivelor şi stabilirii priorităţilor;

d) elaborarea unei strategii;

e) stabilirea şi urmărirea planului de acţiune.

a) Enumerarea activităţilor curente cuprinde:

- care sunt principalele activităţi curente (ex.: transport frigorific pentru industria alimentară, transport cu încărcătura la întreaga capacitate, curse conform unui orar fix);

- care sunt obiectivele managementului actual (ex.: obţinerea unui profit mare, creşterea parcului cu un număr de autovehicule, creşterea mijloacelor firmei pe piaţa naţională şi internaţională);

- cum sunt văzute activităţile economiei (ex.: compania transporta marfă pentru terţi la un preţ cât mai mic posibil, oferă posibilitatea stocării şi distribuirii produselor clienţilor, reprezintă o verigă esenţială în cadrul procesului de producţie al clienţilor);

- care sunt principalele elemente determinate ale succesului companiei (ex.: preţuri competitive, calitatea serviciilor, servicii foarte rapide, atitudinea amabilă faţă de clienţi).

b) Analiza punctelor slabe/forte are la bază metoda diagnosticării. Mai întâi trebuie să se decidă care sunt necesităţile companiei (ex.: raportul dintre numărul de kilometrii parcurşi fără încărcătură, neplătiţi şi numărul

de kilometri parcurşi cu încărcătură apreciindu-se din punct de vedere calitativ care sunt punctele forte şi slabe ale companiei; de asemeni compararea cu alte companii care activează în acelaşi sector, menţionându-se care sunt obstacolele şi oportunităţile care ar putea să apară în următorii 3 ani, lucru care este esenţial atât pentru dezvoltarea internă cât şi pentru cea externă a companiei).

Pe baza acestor informaţii sunt stabiliţi "factorii cheie" care pot fi interni sau externi. Aceşti "factori cheie" pot fi stabiliţi observând ce se întâmplă în condiţiile în care managementul ar rămâne neschimbat.

Analiza prilejuieşte o bună cunoaştere a:

- ceea ce este posibil: oportunitate, idei noi

- ceea ce trebuie făcut: obstacole, puncte slabe

c) În cadrul etapei de formulare a obiectivelor, după ce s-a efectuat analiza se alege una din următoarele alternative:

- să se continue activitatea companiei în mod obişnuit, făcând mici modificări în unele compartimente;

- să se stabilească o nouă politică pentru întreaga companie sau pentru o parte importantă a acesteia.

Alegând calea ce trebuie urmată se stabilesc apoi obiectivele pentru fiecare compartiment.

În urma analizei din care reiese "ce este posibil" şi "ce trebuie făcut" totdeauna rezultă că există mai multe variante pentru activitatea viitoare. Alegerea variantei optime se face luând în considerare următoarele criterii:

Atractivitatea - adică activităţile viitoare trebuie să fie atractive pentru întreg personalul, altfel derularea lor presupune mult efort.

Profitul - obţinerea unui profit este absolut necesară pentru a asigura continuitatea planului: pe de-o parte pentru a plăti acţionărilor sumele cuvenite şi pe de altă parte pentru a consolida capitalul companiei. Noile activităţi trebuie să contribuie la obţinerea profitului.

Mentalitatea - activităţile trebuie să corespundă mentalităţii existente în cadrul companiei. Se poate schimba concepţia generală din cadrul companiei, cu condiţia să fie păstraţi factorii care au adus succes companiei în activitatea anterioară.

Posibilitatea de realizare - noile activităţi trebuie să se integreze următoarelor condiţii din cadrul companiei:

- activităţilor curente ale companiei

- calificării personalului

- mijloacelor financiare

- organizării actuale a firmei

- să nu implice riscuri prea mari