Meteorologie și Oceanografie - Marea Nordului

1.Consideratii generale

La N, granita cu Marea Nordului este reprezentata de linia care separa Insulele Shetland ale Marii Britanii de țarmul Norvegiei. La sud Marea Mânecii desparte Marea Nordului de Oceanul Atlantic. Pe de alta parte, a comunică cu Marea Nordului prin Stramtoarea Skagerrak, situata intre Norvegia și Danemarca.

in mijlocul Mării Nordului se afla bancul de nisip Dogger Bank, unde adancimea apelor masoară pe alocuri numai 20 de metri. Cea mai mare adancime se inregistreaza în Fosa Norvegiană (725 m). Tarmul S al Marii Nordului este format dintr-o regiune de "watt", un univers natural special, unic in felul sau: mareele, care se produc la intervale de circa douasprezece ore si au în aceasta zona o amplitudine de aproximativ patru metri, au condus la aparitia pe coasta germana si olandeza a unui biotop neobisnuit de mlastini si de bancuri de aluviuni, inundabil și periculos, numit watt.

Fundul marii

Marea Nordului este un bazin principal inchis, situate in intregime in platoul continental.

In partea de SW, Bruine Bank(Brown Ridge) (52°38´N 3°19´E) are adancimi de la 15.5 la 20 m; prope de N si W adancimiile sunt variabile cu bancuri de nisip.

O zona cu stanci se extinde de la N la S de la Cleaver Bank( 54°05´N 3°15´E). Botney Cut se intinde 15 mile la S de Cleaver Bank.

O zona larga cu noroi se extinde de la Western Mud Hole (53°37´N 3°15´E), la E prin Oster Banker (54°00´N 5°20´E) in veinitatea pozitiei 54°30´N 6°00´E si la N prin Puzzle Hole (54°20°N 4°20´E) spre Clay Deep (55°03´N 4°10´E).

Nordschildground (55°05´N 5°00´E), cunoscut si ca Lower Scruff, are adancimi de peste 38 m peste un fund cu nisip fin

Outer Rough (55°50´N 2°00´E) este o zona cu stanci si se intinde pe o raza de 15 mile.

Little Fisher Banik (56°55´N 6°20´E) este format din varfuri isolate si adancimi mai mici de 40 m peste ele, nisip mediu si aspru.

O zona cu noroi si nisip se intinde de la 20 mile W de Little Fisher Bank la pozitia 55´00´N 6°20´E, de acolo la SE spre Helgoland si continua spre SE spre exteriorul zonei Die Elbe.

Jutland Bank (56°47´N 7°15´E) are adancimi cuprinse intre 14 si 40 m , noroi si nisip.

Monkey Bank (56°33´N 6°11´E) are adancimi de 27 m cu o zona de stanci ce se extinde spre SE.

Nisip fin mediu si aspru, pietris si stanci se gasesc in Helgoland Riff (Helgoland Reef) (54°30´N 7°25´E).

2.Factorii mecanici

Vanturile

Diagrama de mai jos este una din principalel diagrame alea vanturilor din Marea Nordului, rozele vanturilor din aceasta arata procentul frecventei vanturilor si directiile cat si forta pe scara Beaufort.

Variatia mare atat a directiei cat si a fortei este principala caracteristica ce definesc vanturile ce sufla deasupra Marii Nordului. Aceste variatii. sunt rezultate a numeroaselor depresiuni mobile ce tranziteaza regiunea si topografiei zonei.

In mare large vanturile sufla din orice directie dar predominant din SW in S si NE si cu o crestere a frecventei a vanturilor de NE in zona Skagerrak iarna si primavara. Vanturile de NE sunt relative si nu sunt frecvente in partea de E a Marii Nordului intre luniile mai si ianuarie. La W de coasta Danemarcei vanturile tind sa fie si mai variabile dar cu o frecventa mare a vanturilor NW vara. Oricand un anticiclon decine centrat deasupra S Scandinaviei, vanturile dinspre E afecteaza toata zona si intr-un numar redus de ocazii sa persiste mai multe saptamani.

Vitezele medii in timpul iernii, in partea de N a zonei sunt de forta 5 si in S forte cuprinse intre 4 si 5. Vara media vitezelor vanturilor din toata zona descresc la intervalul de forte 3 si 4.

In apele de coasta variatiile sezonale ale vanturilor sunt similare cu cele din mare larga cu mici anomali locale din cauza topografiei. Vanturile din E sunt in general slabe in apele costale decat cele din mare larga dinspre W si vanturile dinspre SSW si NNW tind sa fie deviate paralel cu coasta.

Zona de NW, iarna, vanturile de forta 7 sau mai mari sunt in aproximativ 22% din ocazii, si aproximativ 15% din ocazii in zona de S si NE.