Transporturile Feroviare

Concurate de transporturile navale, rutiere si aeriene, cele feroviare si-au mentinut importanta in multe tari ale lumii datorita unor avantaje deosebite cum ar fi capacitate, viteza, siguranta. Astfel, daca la transportul de calatori se inregistreaza, in general, scaderi, la cel de marfuri, mai ales al celor voluminoase se mentin cote ridicate. De asemenea, exploatarea unor resurse (minereuri, carbuni, lemn etc.) din regiuni geografice relativ izolate, aflate in conditii climatice dificile, ar fi aproape imposibila fara o retea de cai ferate. Nu trebuie neglijat nici faptul ca prezenta trenurilor la suprafata sau in subteran (metrouri) in zonele marilor aglomeratii urbane, si in cele invecinate rezolva in mare masura problema transportului calatorilor catre locurile de munca.

Transportul pe calea ferata are o istorie relativ recenta. Locomotiva cu abur a fost inventata in Anglia de catre George Stephenson, care a experimentat-o in 1825 la Newcastle. A urmat primul tren tractat de o locomotiva cu abur, care a circulat in anul 1830 pe linia Liverpool – Manchester, de circa 60 km lungime, cu o viteza de 25 km/h. In S.U.A., prima magistrala transcontinentala, ce unea" orasele New York si San Francisco, a fost data in exploatare in 1872.

In perioada 1840 - 1900 s-au construit retelele feroviare de baza in Europa si America de Nord si a inceput construirea acestora in Asia, Africa, America Latina si Australia, iar lungimea lor a crescut de la 8.640 km, cat era la inceputul perioadei, la 794.000 km, la sfarsitul acesteia.

In ultimele decenii s-a extins reteaua de cai ferate in tarile Europei Centrale si de Est, in China, Asia de Sud si Sud-Est (India, Vietnam, Malaysia), in Asia de Sud-Vest (Turcia, Iran), America Latina (Mexic, Argentina, Brazilia), Australia si Africa (Gabon, Nigeria, Angola, R.D.Congo). Au fost construite multe linii in zone greu accesibile, altele s-au dublat, au fost electrificate, s-a modernizat materialul rulant (locomotive Diesel si electrice etc.).

Dupa anul 1900, caile ferate au continuat sa se extinda, astfel ca in anul 1934 ajunsesera la 1.317.000 km, in 1981 la 1.550.000 km, iar in prezent la 1.600.000 km.

La nivel mondial, in repartitia geografica a retelei de cai ferate se observa o distributie inegala, ca reflectare a nivelului de dezvoltare economica, o concentrare a cailor ferate In America de Nord si Centrala (487.000 km) si In Europa, inclusiv C.S.I.(396.000 km), dupa care urmeaza Asia, America de Sud, Africa si Australia.

Tarile cu mari suprafete dispun de retele feroviare cu lungimi considerabile, dar cu densitati reduse. De exemplu, S.U.A., tara aflata pe primul loc in lume in privinta lungimii retelei de cale ferata, utilizeaza in mai mica masura aceasta cale de transport; din totalul marfurilor transportate, pe calea ferata au fost traficate 39%, iar din numarul calatorilor, numai 0,7%. Noduri feroviare cu un trafic deosebit sunt: Chicago, New York, Salt Lake City, San Francisco.

Deosebirile dintre tari in privinta dotarii cu cai ferate ies mai bine in evidenta din analiza densitatii, exprimata prin lungimea liniilor la 1.000 km2. Acest indicator are valori mari in tarile europene: Germania (114,4), Luxemburg (106,3), Elvetia (72,3), Olanda (67,4), Italia (53,5). Dintre celelalte continente, numai in America de Nord densitatea are valori mai ridicate (S.U.A.- 20,0); in America de Sud, in Asia (cu exceptia Japoniei care are 10,6), in Africa si Australia se inregistreaza densitati foarte scazute, unele tari fiind lipsite de cai ferate.

CLASIFICARE

Caile ferate construite pe glob se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Particularitatile mediului geografic diferentiaza:

- cai ferate construite la suprafata solului, cum este cazul in majoritatea tarilor;

- cai ferate construite in subteran, partial sau total, aici fiind incluse liniile de metrou din cele 76 de oras, sunt dotate cu asemenea constructii, sectoarele de tuneluri feroviare si caile ferate din galeriile exploatarilor miniere;

- cai ferate suspendate pe anumite portiuni.

Dupa ecartamentul caii ferate (distanta dintre sine) se pot deosebi:

- cai ferate normale, cu un ecartament de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe tari europene, asiatice si africane;

- cai ferate cu un ecartament de 1.524 mm, specific pentru C.S.I., Mongolia si China;

- cai ferate cu un ecartament de 1.676 mm, specific pentru unele tari europene (Spania), din Asia (India), din America de Nord si America de Sud;

- cai ferate cu un ecartament cuprins intre 700 - 1.200 mm, care se construiesc in zonele montane, din lipsa de spatiu.