Modalități de Pătrundere pe Piață - Franciza Internațională

Capitolul I

Modalități de extindere pe piețele internaționale

1.1. Pătrunderea pe piața internațională

În zilele noastre, internaționalizarea a devenit un punct spre care se orientează orice tip de firmă. Termenul se referă la pătrunderea, dar și menținerea pe piața internațională și presupune abordarea unei strategii în vederea căreia se au în vedere mai multe opțiuni strategice, punându-se în balanță avantajele și dezavantajele fiecăreia.

In această privință există puncte de vedere diferite aparținând autorilor din literatura de specialitate. In timp ce unii au în vedere penetrarea directă și indirectă prin producția în străinătate, alianțele strategice și firmele proprii, alții au în vedere modalitățile clasice : exportul direct, aranjamente contractuale, contractele de management. Luând în considerare gradul de risc și profitul obținut se modifică și modalitatea de pătrundere de la exportul indirect, licențiere, franchising, exportul direct, firme mixte, producție în străinătate, investiții directe.

Așadar în funcție de gradul de implicare, riscul presupus, profitul obtenabil, gradul de control avem următoarele :

• Exportul : direct și indirect

• Strategii de penetrare asociate : alianțe strategice, aranjamente contractuale (franchising, licențiere, contracte de management) apărute în momentul în care datorită resurselor necesare, firma nu poate fructifica de una singură avantajul competitiv de care dispune

• Investițiile directe în străinătate

Strategiile asociate de penetrare pe piața internațională presupun creșterea progresivă a gradului de implicare. Astfel, licențierea implică transfer de tehnologie, însă fără implicare în relații de lungă durată, franchisingul, contractele de management, subcontractarea presupune o colaborare mai strânsă și riscuri mai mari, iar alianțele strategice și firmele mixte presupun folosirea resurselor în comun, posibilități mai bune de prezență pe piață, dar și un potențial conflictual mai mare.

Fig 1.1. Tipologia strategiilor de pătrundere pe piața internațională

Capitolul II

Definire și descriere franchising

Cea mai completă definiție a francizei internaționale este cea dată de Asociația Britanică de Franchising (The British Franchise Association). Conform acesteia franciza este „o licență contractuală, cedată de către o organizație (francisor, cedent), acordată unei alte organizații (francizat,beneficiar), care permite sau cere francizatului să desfășoare în perioada de valabilitate a contractului o anumită afacere, folosind un nume specificat, aparținând sau în legătură cu francizorul; dă dreptul francizorului de a exercita controlul continuu pe perioada contractuală asupra francizatului, privind modul cum acesta își desfășoară activitatea, obligă francizorul să acorde francizatului asistență în desfășurarea activității privind organizarea acesteia, pregătirea cadrelor, merchandising, management etc.; cere ca francizatul să plătească în mod periodic, sume de bani, în conformitate cu privilegiul sau serviciile furnizate de francizor.”

Francizarea este o formă particulară de acordare a licenței asupra unor drepturi de proprietate intelectuală. Aceasta împreună cu mărcile de comerț, drepturile de autor, denumirile comerciale, brevetele, proiectele, know-how-urile și secretele comerciale sunt diferite combinații ale pachetului de licență. De asemenea, francizarea este și o modalitate a marketingului și distribuției prin care francizorul ii acordă unei organizații mai mici sau chiar și unei persoane fizice numit francizat dreptul de a face afaceri și de a-și desfășura activitatea într-un mod prestabilit, pe o anumită durată și într-un anumit spațiu specificat.