Alpii Transilvaniei - Carpatii Meridionali - Grupa Muntilor Bucegi - Leaota

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Alpii Transilvaniei - Carpatii Meridionali - Grupa Muntilor Bucegi - Leaota.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Turism, Geografie

Extras din document

In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Leaota reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Pe o suprafata restransa intalnim aspecte specifice Carpatilor Meridionali, dar cu caractere proprii. Limitele acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a terenurilor le accentueaza. Denivelari de peste 1000m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov. In est, Culoarul Prahovei delimiteaza Bucegii de Garbova.

MUNTII BUCEGI

Muntii Bucegi sunt centrul drumetiilor montane, dominând de la mare înaltime Valea Prahovei cu faimoasele sale statiuni Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Predeal, de unde pleaca si cele mai accesibile rute montane, drumuri, telecabina, teleferice, poteci.

Destul de înalti, spectaculosi datorita peretilor abrupti si a pârtiilor acoperite de paduri, Muntii Bucegi se ofera ochiului printr-o priveliste ametitoare. Ajunsi în vârf, în spatele acestei impresionante fatade se afla platoul renumit datorita unor stânci ciudate.

Acestea sunt Sfinxul si Babele, creatii ale naturii, ciudatenii misterioase, atractii pentru oricine a ajuns în zona. Cel mai mult atrage Sfinxul (2216 m altitudine) care, prin aspectul sau omenesc, creeaza o imagine tulburatoare: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Se spune ca Sfinxul este reprezentarea unei divinitati, expresie suprema de putere si demnitate. Asemanarea Sfinxului din Bucegi cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh este un motiv în plus sa credem ca natura si-a depasit propriile limite, lasându-ne pe noi uimiti si neputinciosi în descoperirea misterului. Alaturi de Sfinx se înalta grupul de stânci cunoscute sub numele de „Babele”.

Aparitia acestor copii ai naturii este înca pusa sub semnul întrebarii, unii cercetatori considerând ca agenti modelatori au fost apa si vântul, cu sprijinul înghetului si dezghetului. Oricum, legendele din jurul stâncilor din Bucegi se dezvolta în continuare, unind realitatea cu supranaturalul.

Alt punct de atractie de pe platou este Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman, o cruce uriasa ridicata în memoria românilor care au murit în timpul primului razboi mondial. Crucea este luminata, dominând si noaptea întreaga Vale a Prahovei. O excursie pe platou este relaxanta si binevenita într-o dupa-amiaza însorita. Puteti petrece si noaptea acolo, la una dintre numeroasele cabane: Piatra Arsa, Caraiman, Babele, Omu, Padina, Poiana Izvoarelor, Diham.

Pentru aventurieri, Bucegi ofera unele dintre cele mai provocatoare locuri de alpinism din România, în timp ce iarna statiunile din Valea Prahovei sunt paradisul schiorilor si iubitorilor de snowboard.

ASEZARI SI LIMITE

In lantul Carpatilor romanesti, un loc de frunte il detine cetatea de piatra a Bucegilor, dominand spre est Valea Prahovei, care ii separa de Muntii Baiului, spre nord Clabucetele Predealului, iat spre nord-vest si vest, platourile Branului si cupola masiva a Muntilor Leaota, iar la sud Subcarpatii Ialomitei.

Limitele masivului sunt date la nord de Depresiunea Brasovului, la vest de Valea Dambovitei, la est de Valea Prahovei, iar in sud de catre Vaile Ialomitei si Ialomicioare

RELIEFUL

Ramura dinspre rasarit, inaltata deasupra Vaii Prahova, este denumita culmea principala a Bucegilor, iar cea dinspre apus, culmea Strunga.In nord, din Vf. Omu(2505m), radiaza culmile nordice. Din partea de nord a arcului format de culmea principala si culmea Strunga, se mai despart catre interiorul arcului 3 culmi relativ scurte, numite culmile interioare.

A.CULMEA PRINCIPALA

Asezata intre adancile depresiuni ale Vailor Prahovei si Ialomitei, culmea principala a Bucegilor se caracterizeaza in primul rand prin formele sale de relief puternic contrastante, si anume: versantul prahovean si platoul Bucegilor. Astfel, versantul prahovean este in cea mai mare parte stancos si abrupt, pe o diferenta de nivel de 500-900m si pe o lungime de circa 10km.

In crestetul culmii principale, contrastand puternic cu versantul prahovean abrupt, intalnim podisul inalt, platoul Bucegilor, larg de 1-3km si desfasurat pe o distanta de aproximativ 10km, avand inaltimi cuprinse intre 1600-2400m si o inclinare de la nord catre sud. Platoul este strabatut in lung de usoara depresiune a paraului Izvorul Dorului ce isi are obarsia sub creasta Babele.

Valea Izvorul Dorului, impreuna cu viroaga ce formeaza in platou obarsia Vaii Jepilor, desparte 2 siruri paralele de inaltimi, spre rasarit sirul prahovean si spre apus sirul ialomitean.

Fisiere in arhiva (1):

  • Alpii Transilvaniei - Carpatii Meridionali - Grupa Muntilor Bucegi - Leaota.doc

Alte informatii

proiect geografia turismului, muntii bucegi-leaota