Amenajarea Durabilă în Scopuri Turistice a Parcului Național Semenic - Cheile Carașului

CAPITOLUL I

PARCUL NATIONAL SEMENIC CHEILE CARASULUI – OBIECT AL AMENAJARII DURABILE IN SCOPURI TURISTICE

1.1. Localizarea si delimitarea zonei

Aşezare geografică

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 10 rezervatii declarate (14.420,8 ha) si 8 rezervatii propuse.

Suprafata de 36.664,80 ha prezinta o altitudine de maxim 1.400 m, minim 230 m, iar altitudinea medie este de 815 m.

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este incadrat in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica.

Limitele Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului

Limita nordica.

Porneste din drumul forestier care se desprinde din soseaua Resita - cuptoare spre Comarnic, la 3,2 km de la intersectie (borna silvica 78 UP VII, OS Resita) urmarind liziera padurii pana in Valea Mare (borna silvica 79 UP VII, OS Resita), continua amonte pe parau pana la borna silvica 81 UP VII , OS Resita,dupa care urmeaza limita fondului forestier cu fanetele si pasunile impadurite ale locuitorilor localitatii Cuptoare, pana in soseaua Cuptoare - Valiug (borna silvica 81 UP VI, OS Resita), prin bornele 64 ,62,4,15,16,17 dinUP VII, OS Resita.Continua pe drumul spre Valiug 1,16 km (borna silvica 54 UP V, OS Resita) dupa care se inscrie spre sud pe o succesiune de mameloane si inseuari marcate de cotele 685,0 m, 725,5 m(D.Piatra Alba),775,5 m si 818,0, dupa care trece in Culmea Valiug (885,1 m).Din cota 885,1 m , limita coboara pe o culme secundara in Valea Grindesti(borna silvica 4 UP VI, OS Valiug) prin bornele 2 si 1 UP VI,OS Valiug, de unde urmareste limita dintre fondul forestier si islazul Grindesti pana la Acumularea Gozna (borna silvica 16 UP VI,OS borna silvica 54 UP V, OS Valiug).Ocoleste pe la S Acumularea Gozna, pe limita fondului forestier, excluzand di parc Complexul turistic Crivaia, Poiana Crivaia si terenurile agricole ale locuitorilor din Valiug , trecand prin bornele silvice32,58,26,27,38,13,15,11,9, UP II, OS Valiug pana la sud de baraj (borna silvica 3UP II, OS Valiug).Din borna silvica 3 UP II , OS Valiug, limita urmeaza spre SE culmea secundara Cracu Dragutei ,care porneste ,din estul barajului , pe limita dintre fondul forestier si fanetele comunei Valiug , pana la confluenta Gozna/Goznuta (borna silvica 158 UP I ,OS Valiug),trecand prin bornele 159, 157, din UP I ,OS Valiug .De aici limita parcului continua pe limita fondului forestier cu pasunea impadurita Hartu pana in Cracu Hartului (borna silvica 117 UP I , OS Valiug),trecand prin borna silvica 119UP I , OS Valiug.Din Cracu Hartului coboara pe la de cea mai mare panta in drumul Valiug - Brebu Nou, pe care il urmeaza pana in paraul Gradiste (borna silvica 12 UP I, OS Valiug).In continuare urmeaza avale limita fondului forestier de pe malul drept al pariului Gradistea pana la acumularea Trei Ape (prin bornele silvice 75, 72, 46, 41 UP IX OS Valiug) si continua pe malul vestic al lacului , tot pe limita fondului forestier pana la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvica 44 UP IX , OS Valiug).

Limita estica.

Porneste de la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (boborna silvica 44 UP IX, OS Valiug ), urca apoi Ogasul Furtunei pana in Vf. Paroasa Mare(1268,o m), urmareste culmea Paroasa (interfluviu Judecatorul/Semenic)pana in paraul Semenic [V- 2.2], (borna silvica 47 UP X, OS Valiug ). Traverseaza apoi paraul Semenic (Paroasa) pe la vest de Cabana Vadu Rau si urca pe Cracu Murgului pe interfluviul Nerganita [VI- 1.1] / Semenic in Talva Nerganita Mare (1363,5 m), prin bornele 46,45 UP X , OS Valiug si 21 UP XI, OS Valiug de unde coboara la borna silvica 89 UP VI,OS Nera.De aici urmeaza interfluviul Nerganita/Mehadica [ V -1.12 .4] si Globu[V-1. 12.4.4] pana in Poiana Flamanda (borna 118 UP VI , OS Nera) prin Vf. Talva Nerganita Mica (1254 m), Vf. Nerganita Mica(1220,7 m) si Culmea Trecatoarea (cotele 1083,0 m , 897,7 m).Din Poiana Flamanda limita coboara (prin borna 119 UP VI, OS Nera ) in paraul Nerganita la vest de cabana foretiera (borna silvica 120 UP VI, OS Nera).Urmeaza avale paraul Nerganita circa 700 m (borna silvica 5 UP VI, OS Nera), de unde urca in Culmea Mica (borna silvica 4 UP VI, OS Nera ) si coboara la confluenta Nera [VI- 1]/Cosava ]VI-1.2], prin cota 847,0 m si Cracu Botu Calului (908,0 m).

Limita sudica.

Din confluenta Nera/ Cosava limita urmareste amunte , circa 1,3 km , malul drept al paraului Cosava pana la borna silvica 1 UP V, OS Nera , de unde urca pe culmea secundara dintre Cosava si Cosava Mica , pana in Tilva Eapi (1208,0 m), trecand prin Cracu cu Brazi , saua Intre Cosave (885,0 m), cota 922,8 m si Cracu lui Ivan (1056,0 m).Din Talva Iepii (Eapi) (1208,0 m), limita urmareste culmea principala a Muntilor Semenic (interfluviul Poneasca [VI- 1.7.1]/Cosava, Helisag [VI-1.3],Taraia [VI-1.7.2]), pana la circa 700 m amunte de confluenta Poneasca / Minis[VI-1.7] (borna silvica 197 UP III , OS Poneasca ), trecand prin cotele 1121.0m , 1193,5 m , 1036,0 m. Culmea Mare (978,5 m). Culmea Trei Movile (958,0 m), Poiana Marului , cota 920,7 m si 602,0 m. Din acest punct , limita urmareste avalele malului stang al aului Poneasca , pana la confluenta cu Minisul.

Limita vestica.

Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si pana la Talva cu Brazi (aflata la circa 400 m N de Dealul Zabal (685,8 m). Din Talva cu Brazi si parcurge interfluviul Buhui / Steier [VI-1.7.a] si Buhui/Garliste[V-3.3], pana in Saua Marghitas (borna silvica 30 UP VI ,OS Anina), prin bornele silvice 39, 35, 32 , UP VI , OS Anina Dealu Colonovat (812,0 m ), dupa care coboara sub LEA 35 kv (bornele silvice 12, 13 UP VI , OS Anina ) din nordul localitatii Anina , pe care o ocoleste pe limita fondului forestier (bornele silvice 5, 6, 7 UP VI , OS Anina ) si reintra pe traseul LEA 35 kv , la borna silvica 15 UP VI ,OS Anina .Continua pe traseul LEA si coboara in paraul Garliste (borna silvica 23 UP VI, OS Anina ), traverseaza paraul Garliste (Slucht) si urca pe versantul stang al acestuia pana la calea ferata.Urmeaza calea ferata pana la borna 138 UP V, OS Anina si continua pe limita fondului forestier cu pasunea Garliste, pana in Ogasul Gaurii, ocolind Dealul ,Moghila (680,8 m), prin Cleantu Cerbului (520,0 m), Iazomnic(502,0 m). De aici continua avale pe Ogasul Gaurii pana la confluenta cu V. Garlistei , apoi limita continua prin Dealul Stupilor , Dealul Vanat (454,7 m), Dealul Golas (borna topo 495,1 m),Dealul Curicita, pe limita estica a localitatii Carasova pana la drumul national 58. Limita urmeaza apoi pe drumul national 58 pana la intersectia sa cu drumul spre Iabalcea pe care continua circa 1,3 km , de unde urca in Virfu Muchii (592,3 m) din Dealul Pasac , se indreapta in continuare spre SE pana in Dealul Groapa Iepii (546, m ), apoi spre N prin Dealul Grindu , cotele 703,0 m , 754,0 m, pana in Dealul Ponor (808,1 m). Din acest punct , limita urmeaza fondul forestier pana in drumul forestier D 162 (borna silvica 77 UP VII , OS Resita ), prin borna 87 UP VII , OS Resita , pe care continua spre N pana la intrarea acestuia in padure (borna silvica 78 UP VII, OS Resita ), unde intalneste limita de nord.

Principiile de stabilire a zonarii

In cadrul Parcului au fost create 6 rezervatii, toate exclusiv in fond silvic constituit pe terenuri stincoase (neproductiv) sau zone greu accesibile, fara drumuri forestiere. Cu exceptia Rezervatiei Izvoarele Nerei care a fost creata pentru protectia arborilor seculari, restul rezervatiilor nu au perimetre corespunzator stabilite. Principala cauza este ca ele urmaresc limitele parcelelor silvice, fara sa tina cont de elementele naturale reale, ale rezervatiilor mixte (forme geomorfologice, habitate, hidrogeologie, etc).

O alta problema de la constituirea lor pana in prezent a fost accea ca Amenajamentele Silvice nu au respectat perimetrele stabilite prin OM 1990, astfel ca ele in timp si-au modificat suprafata, amplasamentul si obiectivul de management.

Un bun exemplu, dar nu singurul, il constituie Rezervatia Barzavita in care s-au efectuat exploatari silvice in ultimii 10 ani si care continua in prezent.

Obiective existente in 2001 conform Legii 5/2000, la care se cunoaste suprafata, fara limite exacte:

1. Rezervatia Cheile Carasului, suprafata 3.028,30 ha; localizarea - Comuna Carasova

2. Rezervatia Izvoarele Carasului, suprafata 578,00 ha; localizarea - Orasul Anina

3. Rezervatia Izvoarele Nerei, suprafata 5.028,00 ha; localizarea - Comuna Prigor

4. Rezervatia Cheile Gârlistei, suprafata 517,00 ha; localizarea - Orasul Anina, Comuna Goruia

5. Rezervatia Bârzavita, suprafata 3.406,90 ha; localizarea - Comuna Valiug

6. Rezervatia Buhui Marghitas, suprafata 979,00 ha; localizarea - Orasul Anina

7. Rezervatia Pestera Comarnic, suprafata 0,10 ha; localizarea - Comuna Carasova

8. Rezervatia Pestera Popovat, suprafata 0,10 ha; localizarea - Comuna Carasova

9. Rezervatia Pestera Buhui, suprafata 0,10 ha; localizarea - Orasul Anina