Amenajarea în Scopuri Turistice a Zonei Ciolpani

Cap. I Optiunea pentru tipul de amenajare

Am ales sa reamenajez aceasta zona deoarece o mare parte din copilaria mea am petrecut-o in acest loc dupa parerea mea, minunat. Am avut intentia ca pentru cateva momente sa schimb sau imbunatatesc diverse aspecte din aceasta zona. Lucruri pe care mi-as fi dorit sa le intalnesc deja si care nu au fost posibile. Din pacate zona nu a fost exploatata la capacitate maxima din punct de vedere turistic.

Așezarea s-a format după anul 1800 din familiile de clăcași ai mânăstirii care învecinându-se cu lacul Țigănești a preluat numele acestuia. Situat pe teritoriul comunei Ciolpani, lacul este acoperit de o bogată vegetație (stuf, papură, nuferi, stânjenei galbeni, etc.), iar în adâncurile lui trăiesc diferite soiuri de pește.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Țigănești, era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească.

În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a ajuns în total la 3062 de locuitori și făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni. Comuna își avea reședința în satul Ciolpani.

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați al regiunii București și apoi (după 1960) din raionul Buftea al aceleiași regiuni. În 1968, comuna și-a luat numele de Ciolpani (de la satul de reședință) și a fost inclus în județul Ilfov, satul Țigănești fiind desființat și inclus în satul Ciolpani. În 1981, comuna a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov, aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov.

În pădurea Ciolpani există o rezervație dendrologică având o suprafață de 50 ha și o stațiune de cercetări forestiere. La mijlocul lunii august se organizează în Ciolpani un târg unde se vând, printre altele, obiecte de ceramică realizate de olarii din satul Piscu, component al comunei.

Din Ciolpani, un drum modernizat duce la mânăstirea Țigănești (3 km), atestată documentar încă din 1780 ca schit de călugări. În biserica mânăstirii, ridicată în 1812 de un grup de ctitori în frunte cu marele ban Golescu, pot fi văzute icoane vechi și picturi din 1895. Un frumos ancadrament ornat cu motive florale împodobește intrarea în biserică.

Cap. II Selectia zonei

2.1. Localizarea zonei; Cai de acces

Comuna Ciolpani este situata in Campia Romana, subdiviziunea Vlasiei, pe locurile ocupate odinioara de paduri de stejar crescute spontan (astazi defrisata) din asa numitii Codrii Vlasiei.

Comuna Ciolpani este asezata in nordul judetului Ilfov, la intersectia Raului Ialomita cu Drumul National nr.1, la granita ce desparte judetul Ilfov de judetul Prahova. Tot in partea de nord s-a format in decursul timpului Balta Manastirii (88 ha). In partea de sud a comunei, respective satul Izvorani, se afla lacul Snagov.

Teritoriul comunei Ciolpani, este traversat pe directia sud - nord de D.N.1, fiind asezata pe de o parte si de alta a D.N. 1, Bucuresti - Ploiesti, la o distanta de 33 km de Bucuresti si circa 20 km de Aeroportul Otopeni. De la impartirea administrativ teritoriala din anul 1965, comuna Ciolpani are urmatorii vecini:

- la nord - est , comuna Gruiu

- la est si vest, comuna Snagov

- la vest, comuna Peris

Prin asezarea sa geografica, comuna Ciolpani se bucura de o serie de avantaje de dezvoltare a localitatii, indeosebi a satului Izvorani, unde pe malul lacului Snagov, in ultimii ani, s-au construit locuinte de odihna atat de persoane juridice, cat si personae fizice.

In prezent, comuna Ciolpani, dupa impartirea administrative - teritoriala din 1965, are in componenta sa patru sate:

- satul Ciolpani, resedinta comunei, desfasurata de-a lungul D.N. 1

- satul Piscu, situate in zona de nord a Raului Ialomita si a comunei

- satul Izvorani, situat in sud-estul comunei in vecinatatea lacului Snagov

- satul Luparia, situat la nord de Raul Ialomita

Axe rutiere

In comuna Ciolpani, caile de comunicatii existente sunt D.N. 1 Bucuresti - Ploiesti (care apartine drumurilor nationale), drumurile judetene 101 B (cu Peris si Snagov Sat), 101C (asigura legaturi din Ciolpani spre Silistea Snagovului si Gruiu), 101 M si drumuri comunale 181, 182, 8, 673 care fac legatura intre satele componente ale comunei.

2.2. Potentialul turistic al zonei

2.2.1. Resursele naturale ( relief, clima, flora, fauna, hidrografie, rezervatii,

protectia mediului)

Teritoriul administrativ al comunei ocupa o parte din campania interfluviana dintre Ialomita si Valea Snagov.

Relieful dominant este cel de campie relativ ondulata datorita unor vaiugi latite si mlastinite. Altitudinea ei scade de la 115m in vest la 90m in est.

Lunca Ialomitei are latimi de 300-1.000m. La nord de Ciolpani, intalneste Valea Sticlariei unde s-a format lacul de tip liman, Balta Manastirii. Acest lac, in prezent amenajat si impartit in mai multe bazine are o suprafata de 87 ha, 6 km lungime si adancime medie de 3m.

Clima temperat-continentala, cu nuante excesive, ce caracterizeaza partea de sud-est a tarii, prezinta valori mult atenuate datorita Lacului Snagov si Manastirii, precum si a intinselor paduri din apropiere.

Clima localitatii prezinta valori moderate ale componentelor, comparative cu zonele invecinate, datorita intinselor suprafete lacuste sau impadurite din apropiere.

Datorita conditiilor fizico-geografice, invelisul de soluri al comunei Ciolpani este dominat de soluri brun-roscate tipice, freatic umede care reprezinta tipul zonal cel mai extins. In zona de lucru se gasesc soluri aluvionale tipice, freatic umede, dupa cum sunt mai rar sau mai des afectate de inundatii.

Solurile brun - roscate dau rezultate bune in culturile de cereale, plante industriale, precum si pentru cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie.