Amenajarea turistică a Munților Călimani

Situati in nordul defileului Toplita-Deda al Muresului, muntii Calimani reprezinta cea mai intinsa unitate montana din Carpatii Orientali. Ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul judeţului. Sectorul aflat pe teritoriul judeţului Mureş. Inaltimea maxima este atinsa in virful Pietrosul Calimaniului, la 2100 m.

Clima este temperat continentală, mai excesivă în est, pe podiş şi mai moderată în zona montană.

- Acces catre Muntii Calimani

Cai rutiere:

- - Drumul E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei - Bistriţa Năsăud, până la Vatra Dornei şi Poiana Ştampei; DN15 Tulgeş - Topliţa - Răstoliţa - Târgu Mureş cu intrări în parc la Topliţa, Lunca Bradului şi Răstoliţa

Localitati:

- Toplita (660 m) este cea mai insemnata asezare din zona - situata in depresiunea cu acelasi nume, strabatuta de Mures.

- Stinceni este situata pe valea Muresului, la vest de Toplita.Lunca Bradului, ocupa bazinetul depresionar cu acelasi nume, din inima muntilor vulcanici.

- Rastolita se gaseste amplasata la confluenta piriului Rastolita cu Muresul, iar Bistra pe conul larg de dejectie al piriului cu acelasi nume, in partea sud-vestica a Calimanului

- Colibita, in depresiunea cu acelasi nume (deasupra lacului de baraj), cuibarita intre Caliman si Birgau, de-a lungul Bistritei

- Dornisoara situata pe raul Dorna, punct terminus de cale ferata (Vatra Dornei-Dornisoara);

- Gura Haitii la confluenta piriului Haitii cu Neagra SaruluiBucinis, sat desfasurat pe riul cu acelasi nume.

- Poiana Stampei, Neagra Sarului, Saru Dornei, Panaci sunt localitati situate relativ mai departat de masiv (5-8 km).

Cel mai apropiat aeroport:

- Aeroportul Salcea - oraş Suceava;

- Aeroportul Cluj Napoca

- Hidrografie

Masivul Caliman, prin forma si structura sa specifice vulcanilor, obliga apele care-l brazdeaza - tributare Somesului, Muresului si Bistritei moldovenesti - sa-si desfasoare radial cursurile.

Riul Neagra Sarului isi aduna apele de pe flancul nordic al Calimanului, din interiorul calderei vulcanice, pe care a ferestruit-o adinc.

- Relief

Munţii Călimani au altitudinea maximă de 2100 m atinsă în Vf. Pietrosul şi se caracterizează prin asimetrie. Forma lor se aseamănă cu un dreptunghi, cu lungimea de 60 km şi lăţimea de 30 km, având o suprafaţă de cca 2000 km².

Relieful se caracterizează prin prezenţa a două părţi distincte: prima, reprezentată de zona centrală, ce prezintă un platou larg ce urcă până la altitudinea de 1300-1600 m. Cupola şi craterul sunt bine conturate, orientate către nord-estul masivului. Craterul este stins, larg de 10 km şi adânc de 800 m. Datorită eroziunii, marginile craterului au căpătat aspecte sinuoase.

A doua zonă este reprezentată de zona vulcano-sedimentară ce înconjoară zona centrală. Negoiul Unguresc - Pietrosul, cu relief alpin total deosebit, reprezintă partea cea mai importantă a Călimanului, cu o creasta nord-vest - sud-est ce se întinde pe o lungime de 4 km, atingând înălţimile cele mai mari din masiv.

- Clima

Clima este temperat continentală, mai excesivă în est, pe podiş şi mai moderată în zona montană.

Asezarea geografica si relieful sint principalele elemente care influenteaza in mod direct asupra climatului. Temperaturile caracteristice muntilor Caliman sunt influentate simtitor de masivitatea reliefului.

Clima corespunde muntilor inalti (pajisti alpine) in cazul celor mai semete virfuri din Caliman (deasupra altitudinii de 1 750 m) si muntilor mijlocii (cu altitudini intre 600-1 750 m, zona padurilor) in restul masivului.

Clima muntilor inalti este aspra si umeda, cu temperaturi medii anuale ale aerului sub 0 grade. Deasupra altitudinii de 2 000 m cele mai joase temperaturi medii anuale se inregistreaza in luna februarie, iar cele mai ridicate in august.

Precipitatiile depasesc 1 200- 400 m, iar grosimea stratului de zapada cazuta succesiv atinge citiva metri (6-8 m).

- FLORA

Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.

Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai.

Specii rare: Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum,

Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica;