Amenajarea Zonei Padis

Regiunea Padis se afla in Muntii Apuseni, mai precis in partea de nord a muntilor Bihor. Din punct de vedere administrativ regiunea Padis se gaseste in partea sud estica a judetului Bihor, la aproximativ 10-15 km est de satul Pietroasa. Regiunea turistica Padis se constituie din bazinul inchis Cetatile Ponorului cu o suprafata de 36 km patrati (incluzand Cheile Galbenei si Poiana Florilor) la sud vest si Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata la Nord. Tot in regiunea Padis mai poate fi inclusa si Valea Boga, situata in NV bazinului inchis, la poalele Varfului Boghii.

Padisul face parte din Parcul Natural Apuseni, reprezentand in mare parte o zona de conservare speciala.

Pentru iubitorii de drumetie montana ( trecking - mersul pe poteci batute si hiking - in afara potecilor, dar si folosind mainile), exista nenumarate obiective turistice de o inegalabila frumusete si o mare importanta, in zona turistica Padis din Muntii Apuseni.

Zona poate atrage turisti si pe timp de iarna, datorita existentei a doua partii de schi, la Aieseni (partia Vartop) si Stana de Vale.

Suprafata destinata amenajarii turistice din aceasta zona este de 30 ha.

2. Selectia teritoriului.

Conditii naturale

Relieful specific intregii zone Padis este cel carstic, datorita caruia a ajuns vestita in Romania si nu numai. Cea mai mare parte din ceea ce este inclus in zona turistica Padis se prezinta ca un platou carstic, cu altitudinea medie de 1200 metri. Platoul este marginit de abrupturi, intre care se gasesc vai salbatice, cu ape repezi, chei adanci si chiar canioane. Pe platou se intalnesc: doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi, izbucuri, polii, hoance, avene, pesteri. Pesterile din zona Padis sunt cautate pentru podoabele lor : stalactite, stalagmite, coloane, draperii, baldachine, etc. Exista si pesteri de gheata in Padis.

Clima in zona Padis este umeda si rece. Temperatura medie anuala este de 3 grade Celsius, vara urcand pana la 25 de grade Celsius. Zapada cade in noiembrie si tine pana in aprilie.

Pe platou, datorita reliefului carstic, are loc un fenomen climatic aparte. Aerul rece, neputandu-se scurge pe vai, seara, se acumuleaza in doline; in multe din aceste doline se afla lacuri, care ziua acumuleaza caldura. Seara, aerul cald de deasupra lacurilor se ridica si patrunde in stratul de aer rece, captiv deasupra platoului. Astfel, are loc o condensare, care da nastere la o ceata deasa, un strat un metru inaltime, care se taraste pe pamant, binecunoscuta ceata padisana.

Reteaua hidrografica este extrem de dezvoltata in aceasta zona, existand mai multe bazine hidrografice:

Platoul Padis, cu raurile principale: Garjoaba, Tranghiesti, Renghii, Arsurii si Cutilor, Varasoaia. Cel mai interesant fenomen carstic din acest bazin sunt ponoarele, in numar de 13.

Alt bazin hidrografic, Poiana Ponor (izbuc, rau cu meandre, ponoare, sorburi), o polie tipica. Dupa un parcurs de 3,4 km, apele care au disparut in Platoul Padis, apar in Poiana Ponor printr-un izbuc puternic, Izbucul Ponor (sau Izbucul din Poiana Ponor). Dupa circa 300 metri de la izbuc, apele Ponorului dispar din nou in pamant prin 6-7 sorburi. La ape mari (in perioadele ploioase), sorburile nu pot drena intreaga cantitate si astfel ia nastere un lac.

Bazinul Lumea Pierduta, cu cele doua vai: Izvorul Ursului si Paraul Sec. Pesteri (Izbucul Ursului si Caput), avene (Gemanata, Negru, Acoperit). Pestera Caput se termina cu un lac de sifon care raspunde in Cetatile Ponorului.

Bazinul Balileasa-Cetatile Ponorului. Valea Cetatilor, doline, lapiezuri, marmite. In Cetatile Ponorului reapare apa disparuta in Pestera Caput, sub forma unui rau subteran, intr-o galerie de pestera. Dupa un scurt parcurs la lumina, dispare iarasi, intr-o gura de pestera, cu care incepe parcursul subteran (1700m) al Vaii Cetatilor (cascade, saritori, 14 lacuri adanci).

Groapa de la Barsa, ponoare, un lac si 11 pesteri (Zapodie, Neagra, Ghetarul de la Barsa).

In afara celor de mai sus, exista bazinele hidrografice ale raurilor Boga si Somesul Cald.

Somesul Cald, la origine paraul Radeasa, intra in Cetatea Radesei, dupa ce in prealabil a iesit din alta pestera. Dupa un mic canion la iesirea din pestera si confluenta cu alte doua rauri, intra intr-un canion de-o salbaticie rar intalnita in Muntii Apuseni, numit Cheile Somesului Cald.

Galbena, care dreneaza intreg bazinul Padis-Cetatile Ponorului, incepe prin Izbucul Galbenei. Are un debit mare si un curs tumultuos. Canion, arcade naturale, pesteri, tuneluri subterane, cascade, marmite.

Boga incepe prin Izbucul Boghii, sub Pietrele Boghii. Chei inguste, afluenti cu chei si cascade, lac de acumulare. Cu numele de Valea Bulzului se uneste cu Valea Galbenei si da nastere Crisului Pietros.

Vegetatia si fauna

Padurile din zona Padis sunt alcatuite din molid si fag. In golurile alpine predomina ierburile; se intalnesc afinisurile, tufisuri de ienupar si jneapan. In poieni intalnim fanatele, vestitele fanate ale Tarii Motilor. Cine vrea sa cunoasca spendoarea Poienii Florilor, cu milioanele ei de flori, trebuie s-o viziteze in iunie-iulie. Prin iulie-august e perioada cositului, cu parfumul ei imbatator, dar si a fructelor de padure. In septembrie, padurile din zona sunt strabatute de localnici, dar si de turisti in cautare de afine si ciuperci.

Numeroase specii de animale salbatice traiesc in zona, dar ele se ascund, fug din calea omului. In vacante intregi petrecute la Padis, esti norocos daca vezi o caprioara. Vezi, in schimb, in mai toate poienile, scurmaturi de mistreti.

Exista totusi ursi, mistreti, cerbi si caprioare, lupi, cocosi de munte, veverite. In paraiele de munte abunda pastravii.