Aspecte privind Eficiența Economică a Sistemelor Informaționale de Marketing din Turism și Agroturism

Consumurile mari de resurse - umane, materiale şi financiare – generate de realizarea şi funcţionarea sistemelor informaţionale de marketing din turism şi agroturism; implicaţiile organizatorice, economice şi sociale determinate de introducerea acestor sisteme; complexitatea proceselor de analiză, proiectare, programare şi punere în funcţiune, precum şi varietatea conceptelor şi soluţiilor tehnice de realizare a acestei categorii de sisteme, constituie tot atâtea argumente pentru ca încă din etapa de elaborare a conceptului şi structurii unui sistem informaţional să se evalueze eficienţa sa economică.

Pentru a caracteriza cât mai complet eficienţa economică a unei activităţi este necesar să utilizăm şi alţi indicatori economici cantitativi şi calitativi. Utilizarea unui astfel de concept la evaluarea eficienţei economice a sistemelor informaţionale de marketing din turism şi agroturism pentru conducerea unităţilor prestatoare de servicii presupune, pe de o parte, circumscrierea activităţii de informatică în categoria activităţilor utile societăţii, iar pe de altă parte, explicitarea contribuţiei sistemelor informaţionale la creşterea eficienţei economice a unităţilor prestatoare de servicii.

Atât nivelul calitativ şi cantitativ al finalităţii sistemelor conduse cât şi nivelul consumului de resurse depind direct de calitatea deciziilor ce se iau şi acţiunilor ce se întreprind de către sistemul de conducere, la diferite momente şi niveluri organizatorice în vederea optimizării activităţilor.

Creşterea calităţii deciziei şi acţiunilor ce întreprinde sistemul de conducere ca urmare a utilizării în procesul de conducere a unor informaţii cu un nivel calitativ superior în vederea funcţionării optime a proceselor operatorii din cadrul sistemelor conduse duc în mod evident la creşterea eficienţei economice.

Astfel spus, sistemele informaţionale de marketing din turism şi agroturism, alături de ceilalţi factori tehnico-organizatorici, influenţează direct nivelul eficacităţii activităţii de conducere, ce se regăseşte direct în rezultatele economico-financiare ale unităţii prestatoare de servicii.

Introducerea şi utilizarea sistemelor informaţionale pentru conducerea unităţilor prestatoare de servicii îşi aduce partea sa de contribuţie atât la creşterea eficacităţii activităţii de conducere cât şi la creşterea productivităţii muncii în procesele informaţionale. Astfel, pentru funcţionarea proceselor informaţionale este alocată o anumită cantitate de resurse umane, materiale, financiare.

Putem spune că şi în cazul sistemelor informaţionale de marketing din turism şi agroturism pentru conducerea unităţilor prestatoare de servicii putem aplica conceptul potrivit căruia nivelul eficienţei economice a acestor sisteme este dat de raportul dintre efectele economice suplimentare pe care le obţin unităţile şi valoarea resurselor alocate pentru funcţionarea lor.

Pornind de la acest concept şi ţinând cont de caracteristicile tehnico-economice ale informaţiei şi rolul sistemului informaţional de marketing în cadrul mecanismului de conducere şi funcţionare al unităţii prestatoare de servicii vom expune în mod succint principalele componente ale efectelor economice ce pot fi obţinute ca urmare a introducerii şi utilizării unui astfel de sistem precum şi principalii factori ce pot influenţa nivelul acestor efecte.

Unul din principalele obiective ale sistemelor informaţionale de marketing, îl constituie, creşterea eficacităţii activităţii de conducere, creştere determinată, pe de o parte, de creşterea calităţii informaţiilor iar pe de altă parte, de utilizarea în procesele de conducere a conceptelor, metodelor, tehnicilor şi procedurilor oferite de ştiinţa conducerii.

Pe parcursul desfăşurării proceselor pot apare diferite perturbaţii, fapt ce conduce la un anumit grad de nedeterminare a stării sistemului. Cu cât gradul de nedeterminare a stării sistemului este mai mare cu atât cantitatea de informaţie de care avem nevoie, pentru restabilirea traiectoriei comportamentului sistemului, este mai mare. Odată cu înlăturarea abaterilor şi restabilirea traiectoriei, nedeterminarea dispare şi se transformă în informaţie.

Comensurarea efectelor economice rezultate din plusul de informaţii pe care îl aduce un sistem informaţional de marketing, întâmpină numeroase dificultăţi ca urmare a faptului că factorii ce influenţează nivelul cantităţii de informaţie sunt în general externi sistemului informaţional de marketing.

Acurateţea constituie o altă caracteristică principală ce determină nivelul calităţii informaţiilor furnizate de sistemul informaţional de marketing, putând fi măsurată prin gradul de predicţie asupra modului de desfăşurare a proceselor şi fenomenelor, asupra traiectoriei în viitor.

Vârsta informaţiilor determină, de asemenea, nivelul calităţii informaţiilor furnizate de către sistemul informaţional de marketing, deoarece de actualitatea informaţiilor depinde calitatea deciziilor luate de către sistemul de conducere.

Informaţiile ce caracterizează starea sistemelor conduse sunt recepţionate de către sistemul de conducere la anumite intervale de timp prestabilite, în funcţie de cerinţele sale şi dinamica sistemelor conduse. Durata dintre două rapoarte succesive ce conţin acelaşi gen de informaţii, caracterizează vârsta acestor informaţii şi se compune din intervalul dintre momentul în care s-au obţinut informaţiile precedente şi momentul când sunt colectate datele pentru prelucrare, în vederea transmiterii noilor informaţii şi timpul de răspuns al sistemului informaţional de marketing, respectiv timpul consumat pentru colectarea, pregătirea şi prelucrarea datelor, transmiterea şi recepţionarea informaţiilor.

Obţinerea unei vârste “optime” a informaţiilor este condiţionată de găsirea unui “optim” atât a intervalului cât şi a timpului de răspuns.

În timp ce optimul intervalului este o rezultantă a dinamicii interacţiunii dintre sistemul de conducere şi sistemele conduse, optimul timpului de răspuns este determinat de nivelul de dotare tehnică şi procedurile de prelucrare.

Calitatea informaţiilor constituie elementul sinteză prin intermediul căruia s-ar putea calcula, în viitor, mult controversata eficienţă economică “indirectă” a sistemelor informaţionale de marketing din turism şi agroturism.

Între creşterea nivelului efectelor economice şi creşterea nivelului costurilor se stabileşte, la un moment dat, un echilibru căruia îi corespunde un nivel optim al calităţii informaţiilor, nivel ce asigură eficienţa maximă a sistemului informaţional de marketing.