Atracții turistice din județul Giurgiu

Introducere

“Dunarea, cu luncile si cu delta sa, este un capat de lume original, unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, vechi de circa 400 milioane de ani) petic de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Oriunde te indrepti, pe bratele principale, canale naturale sau artificiale, lacuri si balti cu apa limpede, marginite de tumultul vegetatiei, plauri plutitori, saltand usor sub unduirea valurilor, toate te impresioneaza, creandu-ti o imagine unica asupra acestei opere fragile.”

Programul „Croaziera pe Dunare“ vizeaza revigorarea turismului in orasele-port dunarene. Estimarile ministerului de resort arata ca, in medie, 25.000 de turisti straini vor vizita anual Romania prin intermediul acestui program. „Croaziera pe Dunare“ are doua componente: una care se adreseaza turistilor straini atrasi de Dunarea de jos, iar cealalta se adreseaza turistilor romani pentru care se organizeaza trasee de week-end din Bucuresti spre Giurgiu, de unde poate fi luat vaporul pana in Delta. Acest program are scopul de a relansa turismul in Delta Dunarii.

In conditiile in care numarul turistilor straini care vor fi atrasi de aceste croaziere va creste, programul turistic „Croaziera pe Dunare“ ar putea deveni unul dintre cele mai active si productive din tara.

Navele de agrement incluse in programul turistic „Croaziera pe Dunare“ au avut, in vara anului 2003, 42 de escale in porturile romanesti, ceea ce inseamna 35% din totalul stationarilor prognozate pentru acest sezon in porturile dunarene din Romania. Tot anul trecut, aproximativ 15.200 de turisti din tari europene, Canada si SUA s-au inscris in programul „Croaziera pe Dunare“. Programul a fost foarte bine receptat in mediile turistice internationale. Avand in vedere cresterea constanta a numarului de opriri al motonavelor de lux in porturile romanesti, au fost dispuse masurile necesare pentru crearea tuturor conditiilor efectuarii unui turism civilizat.

Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat. În judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sapaturile arheologice au scos la iveala urme materiale din paleolitic si neolitic. Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de lupta al poporului nostru pentru neatârnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Câmpiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului românesc, în luna mai desfasurându-se „Sarbatoarea Bujorului”.

La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Românesti a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589.

La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatra” care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Druganescu, construit în 1715, restaurat si amenajat ca muzeu de etnografie si arta populara se afla în comuna Floresti Stoenesti. Aspectul exterior îl aseaza în rândul monumentelor de arhitectura brâncoveneasca.