Cadrul General al Activității Turistice în Zona Câmpulung Moldovenesc - Studiu de Caz Hotel Eden

INTRODUCERE

Am ales să vorbesc în lucrarea mea despre zona Câmpulung Moldovenesc, deoarece este o zonă ce dispune de un potenţial turistic destul de bogat si variat.

Turiştii pot vizita Mănăstirile din zonă cum ar fi : Mănăstirea Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, Sf. Ilie, Voroneţ etc., diferite monumente, muzee si case memoriale dintre care cele mai însemnate: Cetatea de Scaun, Scaunul Domnesc Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei, Curtea Domneasca Suceava, Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava, Casa Memorială „Simeon Florea Marian”, Cetatea Scheia, etc.

Zona Câmpulung Moldovenesc dispune de o ofertă gastronomică deosebită, prin bucataria „bucovineana”, de un specific aparte: placinte „poale in brau”, ciorba „radauteana”, „ochiuri in smantana”, ciupercute (hribi) cu smantana, cobza de pastrav, balmos etc., care atrage anual foarte mulţi turişti.

Existenţa a peste 400 de hoteluri, pensiuni, case de vacanta etc, care ofera conditii de cazare excelente, la preţuri accesibile pentru o paletă largă de turişti. Turiştii mai sunt atraşi de obiceiurile si tradiţiile locale, de cultura oamenilor din aceasta zonă, de portul lor popular, arhitectura din zonă, de peisajele variate şi de varietatea formelor de turism ce îl pot practica în această zonă. Vizitatorii sunt încântaţi de felul cum sunt construite locuinţele din această zonă: Locuinţele tradiţionale din zona etnografică Câmpulung Moldovenesc oferă numeroase exemple tipice pentru arhitectura caselor vechi de lemn.

Condiţiile geografice favorabile, alături de peisajele naturale atractive şi obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism:

• Vatra Dornei – staţiune balneoclimaterica;

• Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului – staţiuni turistice de interes naţional atrag turiştii pe tot parcursul anului, datorită cadrului natural deosebit de frumos, a pârtiilor de schi, a posibilităţilor de drumeţie şi petrecere în mod agreabil a timpului liber.

• Echitaţia se poate practica datorită creşterii cailor de rasă în două herghelii cu renume: Radăuţi şi Lucina.

CAPITOLUL 1

CADRUL ADMINISTRATIV-TERITORIAL AL ZONEI CÂMPULUNG MOLDOVENESC

1.1 Aşezare

Prima atestare documentară a Câmpulungului Moldovenesc datează din vremea lui Alexandru cel Bun (14 aprilie 1411). În Evul mediu, aşezarea care şi-a luat numele din asemănarea cu o vale lungă pe cursul râului Moldova, la picioarele masivului Rarău, a fost centrul Judeţului Câmpulung, care includea 15 aşezări pe văile Moldovei, Bistriţei şi Dornei.

În anul 1716 Dimitrie Cantemir menţiona în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" că locuitorii ţinutului erau organizaţi într-un fel de "republică independentă" şi refuzau să primească ordine de la orice boier local. Pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774 a hotărât ca Moldova superioară să fie anexată Imperiului Austro-Ungar. Ca rezultat imediat, a urmat colonizarea germană şi slavă. În 1794 localitatea este declarată târg, iar în anul 1806 oraş.

În perioada următoare, Câmpulungul Moldovenesc a cunoscut o puternică dezvoltare economică, socială şi culturală iar populaţia a crescut numeric în permanenţă. În 1923 oraşul a devenit reşedinţa judeţului Câmpulung Bucovina. În 1995 oraşul a fost declarat municipiu. În 2002, Câmpulung Moldovenesc este declarat staţiune de interes local, iar în anul în 2005, Câmpulung Moldovenesc este declarat staţiune turistică de interes naţional. Călătorul care străbate "Ţara de Sus" a Moldovei mergând spre Maramureşul legendelor istorice sau spre Ardealul străjuit de cununa Carpaţilor româneşti va fi încântat de măreţia locurilor şi a oamenilor întâlniţi pe valea superioară a Moldovei.

Un astfel de loc este şi municipiul Câmpulung Moldovenesc, situat într-o depresiune intramontană la poalele nordice ale masivului Rarău din nordul Carpaţilor Orientali. Culmile montane ale Obcinii Feredeului către nord şi ale Munceilor Rarăului către sud, ce străjuiesc vatra oraşului, îţi desfată privirea în orice anotimp te-ai afla, prin peisaje inedite care te duc cu gândurile la Tirolul austriac sau la cantoanele din estul Elveţiei. Verdele crud al pădurilor de brad şi molid, pajiştile montane ce îmbracă versanţii până în albia Moldovei, apele limpezi ale pâraielor tumultuoase şi aerul ozonat, îi dă rang de staţiune climaterică şi te îndeamnă să-i cunoşti ospitalitatea-i tradiţională.