Cadrul natural al Comunei Cârniceni

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 1736
Mărime: 10.69KB (arhivat)
Publicat de: Carol-Ivan Adam
Puncte necesare: 3
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.dr. Teodorescu S.E.

Cuprins

  1. CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL AL COMUNEI CARNICENI 3
  2. I.1.GEOLOGIE 4
  3. I.2.RESURSE GEOLOGICE 4
  4. I.3.RELIEFUL 4
  5. I.4. HIDROGRAFIA 6
  6. I.5.APELE DE SUPRAFATA 7
  7. I.6.APELE SUBTERANE 7
  8. I.7.SOLURILE 8
  9. I 8.CLIMA 8
  10. I.9.VEGETATIA 9
  11. I.10. FAUNA 9
  12. BIBLIOGRAFIE 10

Extras din referat

I.1. GEOLOGIE

Teritoriul comunei Carniceni este situat din punct de vedere geografic,in partea de est ,sud-est a Campiei Moldovei, in cadrul subdiviziunilor acesteia – Campia colinara Jijia – Bahlui si Lunca Prutului.

Substratul geologic este format in principal dintr-un complex argilo-marnos cu intercalatii nisipoase de varsta sarmatiana medie, peste care se dispun depozite cuaternare reprezentate prin nisipuri, pietrisuri, luturi loessoide , argile, argile nisipoase.

I.2. RESURSE GEOLOGICE

Resursele solului pe teritoriul comunei Carniceni sunt modeste.Argilele si luturile prezente in jumatatea de vest sunt exploatate local si folosite pentru caramizi.

Nisipurile si pietrisurile s-au exploatat dintr-o cariera intre Carniceni si Probota ,acum epuizata .Redeschiderea ei ar necesita decopertari care nu se justifica economic . Resursele de nisip si pietris se mai intalnesc si in albia Prutului.

I.3. RELIEFUL

Principalele forme de relief din teritoriu sunt terase de lunca, cu grinduri longitudinale si interfluvii colinare si deluviale .

Relieful comunei are un caracter acumulativ in jumatatea de est a teritoriului, unde este reprezentat de lunca si terasele Prutului, si un caracter sculptural in jumatatea de vest, unde predomina interfluviile colinare si deluviare marginite de versanti deluviali.

Lunca Prutului, cu o latime de 5 – 6 km si o altitudine absoluta de 42 – 46 m, se prezinta sub forma unei terase de lunca de 4 – 6 m atitudine relativa, care a devenit neinundabila in urma lucrarilor de indiguire executate atat in lungul Prutului cat si in lungul bazei versantului sau , unde s-au regularizat totodata si afluentii Frasin si Optoceni . Suprafata luncii este folosita in agricultura fiind amenajata prin lucrari de desecare si drenare a accesului de umiditate (canale) , si aproape in totalitate irigata . Fostele garle si meandre parasite sunt in majoritate desecate si doar pe alocuri folosite drept canale colectoare a apelor in exces.

In apropierea albiei Prutului si paralel cu aceasta se intalneste un microrelief de grind longitudinal , mai inalt cu 2 – 3 m fata de nivelul general al luncii , dar intrerupt pe alocuri de canale si vechi cursuri parasite.

Luncile vailor din cadrul zonei colinare sunt inguste , umede si local ocupate de iazuri.Folosinta lor actuala este pentru pasuni si fanete.

Litologic, lunca este constituita din nisipuri si pietrisuri in baza , peste care se dispun aluviuni argiloase si nisipoase grosimea totala fiind de 14 – 20 m .

Ponderea reliefului de lunca in teritoriul este de cca. 40%.

Terasele Prutului in zona comunei se etajeaza intre 20 -30 m , 60 m si 100 -110 m altitudine relativa cea mai dezvoltata fiind terasa de 60 m , foarte bine evidentiata in dealurile de la vest de Balteni si Probota . Celelalte terase sunt mai fragmentate de vai sub forma de tapsane inguste si culmi prelungi.

In general , terasele au poduri plane sau usoare inclinate , oferind terenuri foarte bune pentru agricultura. Satele s-au localizat mai ales pe versantii de record ai teraselor. Acesti versanti de record cu lunca Prutului sau cu luncile inguste ale vailor Frasin si Optoceni au pante destul de accentuate si fenomene locale de eroziune torentiala sau alunecari de teren in majoritate stabilizate prin plantatii.Interluviile sculpturale, dezvoltate in continuarea spre vest , nord –vest a teraselor, se prezinta sub forma unor coline si dealuri cu altitudini intre 100 si 230 m ( cea mai mare inaltime se gaseste la nord – vest de perieni in dealul Turia – 232,7 m) . Partile superioare ale interfluviilor sunt relativ plane , usor bombate si inclinate spre sud – est , oferind terenuri foarte bune pentru agricultura si partial pentru satul Perieni.

Mentionam ca interfluviul Stanca- Perieni de la vest de Perieni are un caracter sculpturalo-acumulativ, fiind considerat o terasa inalta a raului Jijia, dar cu un acumulativ redus ca grosime.

Suprafetele teraselor interfluviilor au o pondere in teritoriu de cca. 30%

Versantii care marginesc interfluviile si terasele , denerati de adancimea vailor in cadrul unui substrat geologic friabil (argile,marne nisipuri), au pante si orientari variate , cei orientati spre nord si vest si avand inclinari de peste 10-15% fiind afectati de procese de eroziune torentiala si alunecari de teren. Astfel de fenomene se intalnesc in principal pe versantii de pe stanga vailor care fragmenteaza teritoriul , dar s-au produs local si pe versantii de pe partea dreapta . De mentionat este faptul ca alunecarile care s-au produs pe versantii paraului Optoceni au afectat in diferite perioade localitatea Perieni , aducand prejudicii localnicilor.

Preview document

Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 1
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 2
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 3
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 4
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 5
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 6
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 7
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 8
Cadrul natural al Comunei Cârniceni - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Cadrul Natural al Comunei Carniceni.doc

Alții au mai descărcat și

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Hotelurile Hilton

Hilton Hhonors Worldwide : Razboiul loialitatii Hotelurile Hilton privesc cele mai frecvente programe ale oaspetilor ca cel mai important...

Turism Rural

1.Itroducere in TRChiar dacă o definiţie a turismului rural ar putea părea ca fiind foarte simplă – acea formă de turism practicată în spaţiile...

Ai nevoie de altceva?