Economia turismului - analiza economică a Italiei și insulelor Fiji

Capitolul 1

Prezentarea tărilor

1.1. Aşezare şi căi de acces

Situată în partea meridională a Europei, Italia este o ţară continentală, peninsulară şi insulară, ale cărei „rădăcini” sunt înfipte parcă în arcul Alpilor din centrul continentului şi se prelungeşte până în apropierea Africii (ţărmurile Siciliei se află la numai 150 km de acest continent). Între aceste limite naturale, respectiv între Alpi şi mare se află regiunea geografică italiană, a cărei suprafaţă (324.000 kmp), respectiv Italia, inclusiv Citta del Vaticano, Republica di San Marino, Principatul Monaco, Elveţia italiana, Venezia, ca şi insulele Nizzardo, Corsica, arhipelagul Malta. O serie de teritorii aflate în lungul frontierei alpine au fost cedate Frantei (Picola San Bernardo, stânca Moncenisino, Valle Stretta, Monte Thabor, Monte Chaberton, Valle del Rio Seco, Valle Superiore Roia, pasurile Di Tenda Si Briga), dar altele, teritorii transalpine, aparţin din punct de vedere orohidrografic Italiei: Sondorio, Alto Adige, Pasul Tarvisio.

Fiji este o republică insulară din Oceanul Pacific. Viti Levu (Marele Fiji), aşezat pe coordonatele 17°48′S, 178°0′E, este insula cea mai mare din Fiji şi una dintre cele mai mari din Oceania. Pe insulă este aşezată şi capitala ţării, Suva, oraşul Nausori şi marea parte din populaţie.

1.2. Scurt istoric

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a dezvoltării sociale din mediterană. Ţara a fost o gazdă pentru importante activităţi în timpurile preistorice, şi de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul şi Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei şi artei europene. Oraşul Roma conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăşi a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca şi San Marino. Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă dezastroasă cu Germania şi cu Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

Primii locuitori din Fiji au ajuns din sud-estul asiatic cu mult înainte de a fi descoperită de către europeni în secolul XVII. În secolul XIX europenii au venit pe insule de formă permanentă. Insulele au fost administrate de britanici sub formă de colonie din 1874. Independenţa a fost dată în 1970, totuşi regina Elisabeta a II-a continua sa fie oficial suveranul tarii. În 1987 o lovitură de stat proclama Republica, care se menţine până în ziua de azi. S-a realizat o nouă constituţie, egalitară între cele două etnii ale tarii, indieni şi autohtoni fijieni. Zece ani după , în 2000, George Speight naţionalist autohton a dat o lovitură de stat care a fost anihilată cu altă contra-lovitură realizată de Frank Bainimarama care a restaurat normalitatea democratică impunând pe Laisenia Qarase ca prim-ministru.

Pe 4 decembrie din 2006, comandantul Frank Bainimarama realizează o lovitură de stat în contra de Qarase. Bainimarama nu-l mai susţinea pentru atitudinea prea puţin exigentă cu puciştii lui Speight. Trupele au înconjurat rezidenţa lui Qarase, îzolandu-l de restul capitalei. Soldaţii au atacat comisariile şi au confiscat armele singurei unităţi inarmate ale poliţiei, în plus au dezarmat soldaţii personali ai lui Qarase. Bainirama s-a transformat practic în preşedintele tarii, impunând pe Jona Senilagakali ca prim-ministru. Situaţia s-a liniştit în parte pe 5 ianuarie 2007 când Bainimarama a dat preşedenţia lui Josefa Iloilo. O zi după aceeia Iloilo numea comandantul, prim-ministru al tarii.