Efectele migrației forței de muncă din România

1. Definirea migrației internaționale

O componentă importantă a fenomenului demografic, care exercită influenţă nemijlocită asupra forţei de muncă şi, totodată, o caracteristică fundamentală a populaţiei zilelor noastre, o reprezintă mişcarea populaţiei, deplasarea ei dintr-un loc in altul. Acest drept a fost recunoscut de mai bine de 50 de ani, odată cu adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care stipulează in articolul 13 faptul că orice persoană are dreptul să se mute şi să trăiască in interiorul graniţelor oricărui stat.

Migrația internațională se prezintă , de regulă sub forma unor fluxuri de persoane ce se deplasează din țară slab dezvoltate spre cele dezvoltate din punct de vedere economic, având drept obiectiv îmbunătățirea condiții de viată și de muncă. In cadrul migraţiei internaţionale, intalnim două procese strans legate intre ele: imigraţia şi emigraţia.

Imigraţia este primirea populaţiei deplasată in ţara de destinaţie, temporar sau definitiv. Ţara de primire sau ţara de imigraţie se caracterizează, din punct de vedere economic, prin următoarele elemente: grad relativ mai ridicat de dezvoltare economică, cerere mai mare de forţă de muncă, in comparaţie cu disponibilităţile naţionale, pondere redusă a tineretului şi a populaţiei apte de muncă in total populaţie.

Emigraţia reprezintă deplasarea pendulatorie a populaţiei intre ţara de origine (reşedinţă) şi locul de muncă (ţara de primire). In acest caz, ţara de origine se caracterizează printr-un grad mai redus de dezvoltare economică, o pondere ridicată a tineretului şi, in general, a populaţiei apte de muncă in totalul populaţiei, natalitate ridicată, absenţa posibilităţilor de utilizare pe plan naţional a forţei de muncă disponibile, absenţa investiţiilor in unele sectoare economice. Totodată, ţara de origine, din care pleacă forţa de muncă, se numeşte ţară de emigraţie.

2. Cauzele migrației forței de muncă

Există o multitudine de cauze identificate şi clasificate de către specialişti ca fiind determinante pentru acest fenomen atât de complex. Conjuncturile economice nefavorabile, situaţia politică şi socială pot provoca presiuni psihologice asupra individului, generând dorinţa indivizilor de a căuta un loc de viaţă care să le împlinească aspiraţiile, astfel acest lucru a determinat migrația în masă după anul 1989.

Printre cauzele care au condus la migrația in masă a romanilor se numară:

- Regresul economic caracteristic multor tari din Europa de E si S-E;

- Existenta unei multitudini de absolventi in acelasi domeniu de specialitate care nu se reflectă echivalent pe piata muncii;

- Datorita faptului ca dupa anul 2001 s-au desfiintat vizele de intrare in tarile uniunii europene,romanii au cautat bunastarea in tarile din sudul si vestul Europei;

- Agravarea crizei economice;

- Accentuarea inegalitatii economice dintre tarile capitaliste;

- Accentuarea decalajelor economice dintre tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare;

Aceste cauze care au dus la apariția fenomenului de migrație își au suportul în condițiile de ordin economic din România fie în condiții generale de natură economică, politică religioasă, ideologică.