Județul Giurgiu

1.Aşezarea geografică

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, cu o suprafaţă de 3.526 km2. Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul judeţului, iar altitudinea minimă este de 12 m, în Lunca Dunării.

Reţeaua hidrografică este alcătuită din râurile care drenează teritoriul judeţului, din această categorie făcând parte Argeşul cu afluenţii săi principali (Dâmboviţa, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunărea reprezintă colectorul general şi pe o lungime de 72 km desparte judeţul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat în lunca Neajlovului.

Resursele naturale sunt puţine şi sunt reprezentate de: zăcămintele de petrol din partea de nord a judeţului, pietrişurile şi nisipurile care se extrag din Dunăre şi din albiile râurilor Argeş, Neajlov.

Rezervaţiile naturale sunt:

- pădurea Comana – este o rezervaţie floristică situată la nord de lacul Comana, la 30 Km de Bucureşti, ce ocupă o suprafaţă de 630,5 ha;

- pădurea Manafu - situată la cca.36 km sud-vest de Bucureşti, în comuna Izvoarele, fiind declarată rezervaţie forestieră cu o suprafaţă de 278 ha.

Populaţia judeţului este de 283408 persoane la 1 iulie 2007, din care 31% locuiesc în mediul urban.

Organizare administrativ-teritorială

Judeţul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu - reşedinţa judeţului (69819 locuitori), oraşul Bolintin Vale (11215 locuitori), oraşul Mihăileşti (7240 locuitori) şi 51 de comune cu 167 de sate.

Scurt istoric

Portul dunărean Giurgiu are o istorie plină de frământări şi lupte, desfăşurate mai ales în epoca de apărare a ţării împotriva turcilor. Folosit de romani ca sediu al unei garnizoane de pază şi locuit fără întrerupere, Giurgiu apare menţionat in actele scrise abia in 1403. Cetatea Giurgiu a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân; de ea sunt legate nume ca Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul. Cucerită în anii 1417-1420, cetatea, împreună cu teritoriul înconjurător, a fost transformată în raia turcească. După războiul ruso-turc din 1828-1829, prin pacea de la Adrianopol, pământul giurgiuvean revine după aproape 400 de ani la glia mamă. În anul 1830 reşedinţa judeţului Vlaşca aflată la Găieşti a fost mutată la Giurgiu.

În anul 1834 Atelierele navale Giurgiu lansează prima navă comercială cu pânze sub pavilion românesc numită „Mariţa”, aparţinând lui Alex. Villara. În 1864, domnitorul Cuza a inaugurat aici lansarea la apă a vaporului “România”, primul vapor cu aburi, de război, al ţării noastre.

Între Giurgiu şi Ruse se află singurul pod peste Dunăre dintre România şi Bulgaria, Podul Prieteniei, construit între 1952-1954.

Prima societate de navigaţie pe Dunăre a fost înfiinţată de austrieci la Giurgiu şi tot ei au înfiinţat în 1854 prima linie telegrafică în Muntenia pe linia Giurgiu-Bucureşti.

La 19/31 octombrie 1869 s-a inaugurat prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României, ce lega oraşul Giurgiu de capitala Bucureşti.

2. INDICATORI SOCIALI

1. Populaţia totală stabilă la data de 01.07.2007 - 283.408 pers.

2. Populaţia activă civilă

la data de 01.01.2007 - 91,1 mii pers.

3. Număr şomeri la data de 31.12.2007- 4.090 pers.

4. Rata şomajului la data de 31.12.2007- 4,5 %

5. Beneficiari ai Legii nr. 416/2001- 10.026 pers. privind venitul minim garanta la 31.12.2007- total- 4.089 dosare

6. Pondere beneficiari ai Legii nr. 416/2001 - 3,5% în populaţia totală stabilă 7. Persoane cu handicap- 7.363 pers.

- neinstituţionalizate - 6.956 pers.(adulţi – 6.370 pers.; copii - 586 pers.)

- instituţionalizate - 407 pers.(adulţi – 327 pers.; copii - 80 pers.)

8. Pondere pers. cu handicap în populaţia totală stabilă - 2,6 % ,

9 Pensii de stat - 61.298 pers pensia medie - 562 RON

10. Pensii agricultori- 23.232 pers. pensia medie - 240 RON

11. Comunităţi de romi ( 30 unitaţi admin.teritor.)- 14.228 pers.- apte de munc- 5.182 pers.

- cu loc de munca permanent - 1.202 pers.

- beneficiare a Legii nr. 416/2001 - 3.750 pers.

- beneficiare a Legii nr.18/1991, L 1/2000, L 169/1997 - 1.410 pers.

12. Locuinţe sociale

- municipiul Giurgiu - 106 ap. (din care 72 ap. prin HG 687/1997)

- oraşul Bolintin Vale - 32 ap. tip ANL din care 2 sociale

- oraşul Mihăileşti - 12 ap. tip ANL (2003)

- 21 ap. tip ANL (iulie 2007) din care 6 sociale

3. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ

Unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Giurgiu sunt subfinanţate întrucât necesarul de fonduri pentru acoperirea nevoilor anuale curente şi iniţierea unor proiecte de dezvoltare depăşeşte sumele acordate de la bugetul de stat în toate cele 54 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.

În 45 unităţi administrativ-teritoriale, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu îşi desfăşoară activitatea în sedii proprii, iar în celelalte 9 funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de Consiliile Locale sau închiriate de la persoane fizice.

În judeţul Giurgiu, reţeaua de învăţământ cuprinde în anul 2007-2008, 110 unităţi şcolare dintre care 6 grădiniţe independente, 86 şcoli generale, 4 licee teoretice şi vocaţionale, 9 grupuri şcolare, o şcoală de muzică, clubul sportiv şcolar, Palatul copiilor, o şcoală postliceală şi un centru de recuperare educare şi integrare.

În municipiul Giurgiu funcţionează o secţie de învăţământ superior a Academiei de Studii Economice Bucureşti, un Centru Teritorial ID al Universităţii Spiru Haret, un Centru Euporean Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE) şi un Incubator de Afaceri (situat în parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord).

La nivelul anului 2007, reţeaua sanitară cuprinde 5 spitale, 1 unitate medico-socială, 2 ambulatorii de spital, 4 dispensare medicale, 115 cabinete medicale individuale de familie, 37 cabinete stomatologice individuale, 9 cabinete medicale de specialitate, 3 cabinete medicale şcolare, 7 puncte farmaceutice, 1 centru de sănătate şi 1 centru de transfuzie sanguină.

Probleme la nivelul judeţului:

1. lipsa spaţiilor pentru instituţiile nou înfinţate (sediu Serviciul Judeţean de Ambulanţă);

2. lipsa spaţiilor în mediul rural pentru implementarea unor proiecte care necesită imobile (cladirea Spitalului de Pneumoftiziologie Izvoru com. Vânătorii Mici este revendicată);

3. redimensionarea capacităţii centrului de hemodializă şi dotarea lui (aparatură cu număr de ore de funcţionare depăşit);

4. lipsa resursei umane calificate la nivelul primăriilor.