Litoralul Românesc al Mării Negre

Resursele turistice naturale ale României, care o situeaza, prin bogatie si varietate, printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse în valoare datorita, pe de o parte, acumularilor semnificative din ultimii ani înregistrate în procesul de reforma, care vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei nationale, si, pe alta parte, datorita modernizarilor si noilor dotari pe care le-a cunoscut infrastructura turistica si care au efecte benefice asupra calitatii serviciilor oferite.

Evaluarea industriei turistice românesti indica faptul ca turismul poate deveni una din industriile de export puternice ale României, care va concura efectiv cu alte tari. Turismul românesc este privit, de altfel, ca un obiectiv si mijloc al dezvoltarii economico-sociale de ansamblu, în contextul politicii nationale de progres si de integrare în structurile europene.

Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al României urmareste trei directii principale: realizarea unui produs turistic nou, de nivel international, bazat pe valori turistice culturale, cu precadere în zonele montane; modernizarea produsului turistic al statiunilor de pe litoral si al statiunilor balneare; dezvoltarea ofertei turistice interne în concordanta cu specificul local si regional.

Cu prioritate se are în vedere îmbunatatirea si consolidarea produsului turistic în zonele care sunt cele mai cunoscute turistilor straini si români si unde exista, în general, facilitati turistice si infrastructura. Este vorba, între altele, de extinderea structurilor turistice în Bucuresti – modernizarea celor existente si dezvoltarea de noi structuri pentru turismul de afaceri si cel pentru agrement; modernizarea statiunilor Mamaia si Neptun de pe litoralul românesc pentru turismul international si intern si dezvoltarea turistica a orasului Constanta; modernizarea si dezvoltarea ofertei turistice a zonei Brasov/Sinaia pentru sporturi de iarna si turism estival; dezvoltarea regiunii Nordului Moldovei, care include judetele Suceava, Neamt si Iasi, ca un produs turistic integrat, cu adresabilitate pentru turismul cultural; dezvoltarea turismului cultural si montan din Maramures, regiune cu traditii rurale, peisaje frumoase si biserici din lemn, precum si a statiunii Borsa, cu potential pentru sporturile de iarna; dezvoltarea ofertei turistice în regiunea Sibiu pentru turismul cultural, circuite turistice si excursii de o zi în regiunea Brasov; amenajarea zonei montane – Muntii Fagaras pentru dezvoltarea drumetiei. Se urmareste de asemenea, dezvoltarea turistica a zonei Muntii Apuseni, a ecoturismului în regiunea Deltei Dunarii, precum si valorificarea potentialului turistic oferit de fluviul Dunarea.

1. Potentialul turistic al Litoralului Românesc

1.1 Factorii naturali

Aflat în partea de sud -est a României, judetul Constanta ocupa jumatatea sudica a Dobrogei, limita de sud fiind data de granita de stat cu Bulgaria.

Judetul Constanta are o suprafata de 7071 kmp, iar populatia este de 746.000 locuitori (1997-1998).

Relieful este format dintr-un podis tabular ce apartine Podisului Dobrogei de Sud si Podisului Casimcei, care nu depaseste decât pe alocuri altitudinea de 200 m.

De-a lungul Vaii Carasu, pe o lungime de 64,2 km, se afla partea cea mai joasa, unde a fost construit canalul navigabil Dunare – Marea Neagra, densitatea retelei hidrografice având, de altfel, cea mai redusa valoare de pe întreg teritoriul tarii.

Principalul factor de atractie al turistilor în aceasta zona ramâne, însa, marea.

Avându-si originea în vechea Mare Sarmatica, mult mai întinsa, Marea Neagra are o suprafata de 411.540 kmp, cu o adâncime maxima de 2245 m si o platforma continentala întinsa, care coboara pâna la 400+500 m.

Este o mare de tip continental, legându-se prin strâmtorile Bosfor si Dardanele cu Marea Mediterana, iar de acolo cu întreg Oceanul Planetar.

Apa marii este bogata în clorura de sodiu si magneziu, sulfat de calciu, de potasiu, la fel ca si lacurile Razim, Sinoie si Techirghiol – lacuri bogate în saruri, cu namol sapropelic bogat în substante minerale si cu o valoare terapeutica deosebita, recunoscute si pe plan mondial.

Marea Neagra este a treia mare europeana ca întindere si a doua ca adâncime. Apa are o salinitate redusa: 17-18% la tarm si o temperatura de +20-25 grade C în timpul verii, iar în timpul iernii de +9 grade C.

Marea Neagra este lipsita de flux si reflux, în schimb, uneori, valurile pot atinge 1–3 metri, favorizând thalasoterapia. O caracteristica aparte mai este si panta de imersiune lina, ce înainteaza 50-100 m de la tarm în larg, fiind deosebit de apreciata de copii si de neinitiatii în tainele înotului. Acesta este unul din motivele, dar nu singurul, pentru care unele statiuni sunt destinate cu precadere copiilor.